Oameni in etate - Sputnik Moldova
Societate
Fiți alături de Sputnik Moldova pentru a afla primii informații care vizează sfera socială

Video: Seismul care a zguduit Moldova: De nu s-ar repeta!

© Sputnik / Miroslav RotariСейсмограф
Сейсмограф - Sputnik Moldova
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost tragic și devastator mai ales pentru Moldova istorică și orașul București. Dar acest seism, resimțit și la Moscova și Leningrad, a înspăimântat întreaga Europă - Germania și-a amânat chiar instalarea bazelor militare în România.

CHIȘINĂU, 10 nov – Sputnik. Astăzi se împlinesc 80 de ani de la cutremurul devastator din 10 noiembrie 1940 resimțit din plin și pe meleagurile noastre și despre care seismologii spun că este „cel mai puternic cutremur din istoria recentă a României”.

Seismul a avut epicentrul în zona Vrancea din România, a avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter (7,7 Mw) și s-a produs la orele 3:39, la o adâncime de 133 de kilometri. A durat 45 de secunde.

Peste o mie de morți, majoritatea – în Moldova

Numărul victimelor seismului din 10 noiembrie 1940 a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova, potrivit surselor istorice.

Însă despre acest cutremur nu există date foarte exacte referitoare la victime și pierderi materiale, din cauza vremurilor istorice de atunci, a posibilităților reduse de acumulare și stocare a informației.
© Photo : oldchisinau.comConsecințe ale seismului din 10 noiembrie 1940 în Chișinău
Video: Seismul care a zguduit Moldova: De nu s-ar repeta! - Sputnik Moldova
Consecințe ale seismului din 10 noiembrie 1940 în Chișinău

În enciclopedii se mai spune că informațiile despre consecințele seismului au fost cenzurate în timpul războiului.

© Photo : oldchisinau.comClădire avariată în Chișinău după seismul din 10 noiembrie 1940
Video: Seismul care a zguduit Moldova: De nu s-ar repeta! - Sputnik Moldova
Clădire avariată în Chișinău după seismul din 10 noiembrie 1940

A rămas în istorie ca un seism care a avut consecinţe grave mai ales în sudul şi centrul Moldovei de atunci, dar şi în nord-estul Munteniei.

© Public DomainOperațiunile de salvare de sub dărâmăturile blocului Carlton
Video: Seismul care a zguduit Moldova: De nu s-ar repeta! - Sputnik Moldova
Operațiunile de salvare de sub dărâmăturile blocului Carlton

În Bucureşti, principala distrugere a fost cea a blocului Carlton – o clădire foarte modernă la acea vreme, din beton armat, cu 12 etaje. Și în cazul altor edificii din capitala României au existat avarieri serioase. 

A fost resimțit și la Moscova și Leningrad

„Cutremurul s-a resimțit pe mai mult de 2 milioane de kilometri pătrați. Mișcarea terenului s-a simțit spre est la Odessa, Cracovia, Poltava, Kiev și până la Moscova, unde a și provocat unele distrugeri (intensitatea fiind estimată la gradele V–VI). Spre nord, aria macroseismică s-a întins până la Leningrad; spre vest până peste fluviul Tisa, iar spre sud-vest și sud - în Iugoslavia, în toată Bulgaria și mai departe până la Istanbul”, potrivit unui articol enciclopedic.

„După cutremur, Asociaţia Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat, ajungând la concluzia că normele de calcul pentru construcţia clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic.

În perioada postbelică, au fost aplicate norme noi la construcţia clădirilor”, aflăm din presa română.

Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a determinat o amânare a instalării de baze militare germane pe teritoriul românesc.

Riscul unui seism devastator și posibile consecințe pentru Moldova

Cercetătorii de la Chișinău estimează că un seism cu o intensitate de 7 grade ar provoca la ora actuală în Republica Moldova moartea a peste o sută de oameni și rănirea a aproape o mie, iar pierderile materiale s-ar estima la peste 15 miliarde de lei – o jumătate din bugetul anual al țării (veniturile Bugetului din 2020 sunt de 37 miliarde de lei).

„În cazul producerii unui cutremur similar cu cel din anul 1940, cu magnitudinea de 7,4 grade, se estimează pierderi de aproape 15,5 miliarde de lei. Am putea avea și pierderi de vieți omenești, în jur de 130 și aproape 800 de răniți”, a declarat, citat de Sputnik, șeful Centrului de Seismologie Experimentală al Institutului de Geologie și Seismologie din cadrul Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), Ion Ilieș.

Cât de rezistente la cutremur sunt blocurile din Chișinău

În cazul unui cutremur cu o intensitate mai mare de 6 grade pe scara Richter, pierderile materiale ar fi colosale în Republica Moldova – de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, a semnalat și directorul Institutului de Geologie și Seismologie al Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), Igor Nicoară, în cadrul unei emisiuni la Sputnik Moldova.

„Blocurile ridicate până la implementarea normativelor de rezistență antiseismică, adică cele construite până în ani '50, sunt mai vulnerabile. Blocurile noi au fost construite respectându-se normativele de securitate antiseismică, ceea ce ne permite să spunem că sunt mai în siguranță”, a precizat Igor Nicoară.

Când anume seismele din Vrancea pot afecta Chișinăul

Vrancea (România) este singura sursă de cutremure ce poate afecta Republica Moldova. Zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România.

Este posibil ca, în funcţie de adâncimea la care se produc, cutremurele din Vrancea să aibă intensitate mai mică în epicentru, dar tragediile să se producă în alte părţi, declara pentru presa română Gheorghe Mărmureanu, fost director al Institutului român pentru Fizica Pământului.

Când anume seismele din Vrancea pot afecta Republica Moldova? Potrivit specialistului, energia cutremurelor din Vrancea este canalizată către Chișinău și Moscova atunci când seismul are loc la o adâncime mai mare de 130 de kilometri.

„Vrancea are o caracteristică interesantă: până la 110 kilometri adâncime, energia este canalizată către Bucureşti şi Sofia, ca în 1977. Dacă adâncimea producerii cutremurului este mai mare de 130 de kilometri, energia e direcţionată către Chişinău şi Moscova, cum s-a întâmplat în 1940, cu efecte devastatoare la Focşani, Panciu şi în alte localităţi din Moldova”, a explicat Gheorghe Mărmureanu.

imagine din arhivă - Sputnik Moldova
Societate
Ne pregătim de cutremur: Ce vor face salvatorii dacă se vor prăbuși clădirile – Video

Precizăm că seismicitatea României este repartizată pe mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraş-Câmpulung, Banat, Crişana, Maramureş şi Dobrogea.

La acestea se adaugă zone epicentrale cu importanţă locală în regiunea Jibou şi a Târnavelor în Transilvania, nordul şi vestul Olteniei, nordul Moldovei şi Câmpia Română.

Dintre aceste arii epicentrale, zona seismică Vrancea este cea mai importantă prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate, caracterul persistent şi concentrat al epicentrelor.

Cele mai importante cutremure produse în Vrancea

Cauzele cutremurelor din Vrancea sunt de cele mai multe ori naturale – este eliberată energia acumulată în anumite structuri geologice.

Specialiştii nu exclud nici intervenţia omului, dar constată că foarte puţine seisme au avut cauze precum alunecări de teren, explozii sau exploatări miniere.

Cele mai puternice cutremure din România au avut loc în anii 1802 (7,9 grade), 1812 (6,5 grade), 1829 (7,3 grade), 1838 (7,5 grade), 1908 (7,1 grade), 1940 (7,7 grade), 1977 (7,4 grade), 1986 (7,1 grade), iar în anul 1990, la 30 şi 31 mai, au avut loc două cutremure (6,9 grade şi respectiv 6,4 grade). Cutremurul puternic din anul 2004 a avut o magnitudine de 6 grade pe scara Richter, dar nu a produs victime sau pagube materiale.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Fluxul de știri
0
Mai întâi cele noiMai întâi cele vechi
loader
ÎN EMISIE
Заголовок открываемого материала