Виноградник - Sputnik Moldova
Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

Anul luptelor politice: Traseism fără precedent, majoritate la limită și un nou președinte

Anul 2020 a fost marcat de schimbări importante pe eșichierul politic, care au demarat cu plecarea mai multor deputați din Partidul Democrat din Moldova și au culminat cu schimbarea președintelui în urma alegerilor prezidențiale din luna noiembrie.

CHIȘINĂU, 28 dec - Sputnik. În 2020 am fost martori ai multor evenimente politice, iar schimbările ne-au surprins prin întorsături neașteptate. Sputnik Moldova a realizat retrospectiva politică a anului care se încheie. 

Oficializarea coaliției și remanierea Guvernului

Pe 16 martie 2020, Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat din Moldova au creat oficial o majoritate parlamentară și au semnat un acord de coaliție. Asta după ce timp de mai multe luni despre cele două formațiuni s-a spus că formează o coaliție informală. Și asta pentru că ambele au susținut prin vot învestirea Guvernului Chicu, dar și alte proiecte importante. 

”Începând cu ziua de azi avem un guvern care are susținerea solidă a 58 de deputați din Parlamentul Republicii Moldova” a declarat președintele de atunci Igor Dodon. 

Au urmat apoi remanieri guvernamentale. Cinci miniștri din Guvernul Chicu au fost înlocuiți cu exponenții Partidului Democrat. 

Dar majoritatea parlamentară nu s-a dovedit a fi la fel de solidă precum anunța șeful statului.

Traseismul politic în 2020

În loc de 30 de deputați cât avea la început de mandat, fracțiunea PDM a rămas cu doar 11 parlamentari. Cum s-a ajuns în această situație?

Primii care au părăsit PDM și fracțiunea democraților au fost șase deputați, printre care Andrian Candu, Sergiu Sîrbu și Vladimir Cebotari.

© Sputnik / Miroslav RotariAndrian Candu și Vladimir Cebotari
Anul luptelor politice: Traseism fără precedent, majoritate la limită și un nou președinte - Sputnik Moldova
Andrian Candu și Vladimir Cebotari

Ulterior, aceștia au anunțat despre crearea grupului Pro Moldova, precum și faptul că vor susține inițiativele blocului ACUM.

„Sunt multe disensiuni în Partidul Democrat. Formațiunea datorează multe răspunsuri societății. PDM a făcut multe proiecte bune pentru oameni, dar a făcut și unele greșeli pe care trebuie să le recunoască. Vrem să facem parte dintr-o echipă cu o identitate clară”, a declarat atunci Andrian Candu.

La scurt timp, și alți parlamentari au părăsit rândurile Partidului Democrat. Este vorba de Gheorghe Brașovschi și Ruxanda Glavan.

În data de 8 mai, patru parlamentari au părăsit fracțiunea PDM: Elena Bacalu și Oleg Sîrbu, care și-au exprimat dorința de a se alătura la ”Pro Moldova”, și Violeta Ivanov și Vladimir Vitiuc, care au aderat la fracțiunea Partidului „ȘOR”.

Pe 18 mai, alți doi deputați au părăsit fracțiunea Partidului Democrat și au anunțat despre intenția lor de a se alătura grupului parlamentar ”Pro Moldova”. Este vorba despre Vasile Bîtcă și Ghennadie Verdeș.

Peste o lună, pe 9 iunie, a părăsit PDM și parlamentarul Angel Agache, alăturându-se grupului ”Pro Moldova”.

Apoi, pe 17 iunie, Efrosinha Grețu și-a anunțat retragerea din facțiunea PDM și aderarea la grupul ”Pro Moldova”. Coaliția PSRM-PDM a ajuns să funcționeze la limită și a devenit clar că se poate destrăma în orice clipă. 

Votul „de aur”

Surpriza a fost livrată de către deputatul Ștefan Gațcan, ales pe listele Partidului Socialiștilor în timpul alegerilor din circumscripția uninominală Hâncești pe 15 martie. El a anunțat pe 30 iunie că plecă din fracțiunea PSRM și se alătură grupului PRO Moldova.

Acest lucru a însemnat automat că nu mai există în Parlament o majoritate simplă de 51 de voturi. 

A doua zi însă, președintele fracțiunii socialiștilor, Corneliu Furculiță, a anunțat că Gațcan a depus o cerere de renunțare la mandatul de deputat. Iar pe 9 iulie, pe pagina de Facebook a lui Gațcan a apărut un mesaj în care acesta declara că și-a retras cererea de demisie din funcția de deputat și că rămâne în cadrul fracțiunii socialiștilor.

”Când va fi momentul de plecat, îmi voi depune mandatul. Dar deocamdată țara are nevoie de o guvernare puternică și eficientă. Și eu, ca deputat al fracțiunii Partidului Socialiștilor, îi voi oferi sprijinul meu”, explica Gațcan.

Destrămarea coaliției

Pe 7 noiembrie, Partidul Democrat din Moldova a anunțat că își va retrage membrii săi din Guvernul Chicu imediat după învestirea președintelui ales și a invitat partidele „autentice” la dialog pentru a constitui un nou cabinet de miniștri.

„PDM consideră că după 2 ani de instabilitate alegerile parlamentare ar fi o catastrofă”, a remarcat Pavel Filip.

Nu e de mirare această poziție a Partidului Democrat, având în vedere că mai mulți analiști pollitici au atras atenția că formațiunea nu ar mai intra în noul legislativ, dacă în scurt timp ar fi organizate alegeri parlamentare anticipate.

A doua remaniere guvernamentală

Premierul Ion Chicu a decis însă să nu aștepte învestirea noului președinte și a propus să fie înlocuiți toți miniștrii Partidului Democrat. 

„Suntem la etapa de aprobare a bugetelor pentru anul viitor, respectiv ministerele trebuie să fie la nivel maxim de funcționalitate. Nu ne putem permite niciun moment de incertitudine și de implicare a politicului în activitatea Guvernului”, a declarat premierul. 

În aceeași zi, câteva ore mai târziu, Olga Cebotari, Anatol Usatîi, Aurel Ciocoi, Victor Gaiciuc și Lilia Pogolşa au depus jurământul în fața președintelui de atunci Igor Dodon. 

De la „PRO” Moldova - la „Pentru” Moldova

La scurt timp după destrămarea coaliției, cinci deputați care au părăsit anterior Partidul Democrat și au aderat la „grupul Candu” au decis să plece și de la PRO Moldova și au creat o nouă structură politică - grupul „Pentru Moldova”.

Este vorba de Corneliu Padnevici, Sergiu Sîrbu, Grigore Repesciuc, Eleonora Graur şi Ruxanda Glavan. Ceva mai târziu, lor li s-a alăturat și Elena Bacalu, apoi Gheorghe Brașovschi. Toți aceștia au declarat că vor activa în calitate de deputați independenți.

Ulterior, la platforma parlamentară „Pentru Moldova" a aderat și Fracțiunea Partidului „ȘOR”. Cu sprijinul „Pentru Moldova”, în Parlament au fost adoptate mai multe inițiative importante. 

Alegerile prezidențiale

De departe, cel mai important eveniment politic al anului au fost alegerile prezidențiale. În primul tur de scrutin, desfășurat în data de 1 noiembrie, pentru fotoliul de șef de stat au luptat opt candidați - Maia Sandu, Igor Dodon, Renato Usatîi, Violeta Ivanov, Andrei Năstase, Octavian Țîcu, Tudor Deliu și Dorin Chirtoacă.

Potrivit rezultatelor finale, Maia Sandu s-a poziționat pe primul loc, cu 36.16% din voturile alegătorilor (487635), iar Igor Dodon a acumulat 32.61% (439866).

Cei doi au ajuns astfel în turul doi de scrutin, iar în urma votului din 15 noiembrie CEC a declarat-o învingătoare pe liderul PAS Maia Sandu, care a acumulat 57,75% sau 943.006 voturi. 

© Sputnik / Anatolii KiriakMaia Sandu
Anul luptelor politice: Traseism fără precedent, majoritate la limită și un nou președinte - Sputnik Moldova
Maia Sandu

Pe locul doi se poziționează Igor Dodon, desemnat de adunarea cetățenilor, care a obținut 42,25% sau 690.615 voturi. 

În total au fost exprimate peste 1,6 milioane de voturi, iar peste 1,9 milioane de buletine tipărite nu au fost fost utilizate și, respectiv, au fost anulate.

CEC precizează că în registrul alegătorilor figurează 2.789.010 cetățeni. Pe listele suplimentare au votat 346.464 de cetățeni. 

În municipiul Chișinău, Maia Sandu a înregistrat un scor de 59,70%, iar Igor Dodon de – 40,30%.

Moldovenii din străinătate au votat în proporție covârșitoare pentru Maia Sandu – aceasta a acumulat 92,86% din voturi.

Legi votate cu bucluc

Înainte să fie învestită în funcție Maia Sandu a îndemnat oamenii să iasă la protest. Motivul a fost o inițiativă a socialiștilor care prevede transferul Serviciului de Informații și Securitate din subordinea președintelui sub controlul Parlamentului.

Astfel, în fața sediului forului legislativ s-au adunat sute de susținători ai președintelui ales.

© Sputnik / Mihai CarausAcțiunea de protest din 3 decembrie
Anul luptelor politice: Traseism fără precedent, majoritate la limită și un nou președinte - Sputnik Moldova
Acțiunea de protest din 3 decembrie

Între timp, în Parlament se desfășura ședința plenară în cadrul căreia urma să fie examinată inițiativa, dar și alte proiecte importante. 

Deputații din opoziție și cei din PSRM s-au îmbrâncit în prezidiu și la tribuna Legislativului.

Microfoanele din prezidiu au fost rupte de deputații opoziției, care au încercat să zădărnicească procedura de vot. 

În pofida scandalului și îmbrâncelilor, inițiativele menționate mai sus au fost votate de majoritatea deputaților fără ca să fie inițial prezentate și examinate. La fel s-a procedat și în cazul altor inițiative. 

În acea ședință, deputații au votat în prima lectură proiectul de lege privind funcționarea limbilor, care îi redă limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică.

Majoritatea deputaților s-au pronunțat și în favoarea modificărilor la Codul serviciilor media audiovizuale. Acestea oferă posibilitate de întoarcere a programelor de televiziune și radio din Rusia în spațiul informațional al Republicii Moldova.

Le Kremlin de Moscou - Sputnik Moldova
Politică
Comentariul Moscovei după ce limba rusă a obținut statut special în Moldova

În cadrul ședinței plenare din 3 decembrie a fost adoptat inclusiv pachetul cu privire la autonomia găgăuză.

Una dintre prevederi stabilește că Parlamentul va avea dreptul să opereze modificări în Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei doar în cazul în care acestea vor primi avizul pozitiv al Adunării Populare din cadrul autonomiei. 

La aceeași ședință s-a decis că Stadionul republican va rămâne în proprietatea statului.

Parlamentul a votat un proiect care abrogă legea privind transferul arenei către Ambasada SUA în Moldova.

Pentru că aceste inițiative au fost adoptate fără să fie prezentate și examinate, opoziția le-a contestat la Curtea Constituțională. 

Legi votate la miez de noapte

O altă ședință plenară s-a desfășurat tot cu scandal pe 16 decembrie. La miezul nopții, deputații au adoptat proiectele de legi cu privire la abrogarea ”legii miliardului”, diminuarea vârstei de pensionare, cu privire la funcționarea limbilor, pachetul de legi privind Găgăuzia, politica bugetar-fiscală pentru anul 2021, dar și bugetul pentru anul 2021.

Și de acestă dată opoziția a mers la Înalta Curte. Unele inițiative au fost suspendate, iar altele nu. 

Spre exemplu legea cu privire la Funcționarea Limbilor pe Teritoriul Republicii Moldova a fost contestată la CCM de către deputatul Octavian Țîcu. Curtea a respins însă sesizarea deputatului Partidului Unității Naționale, după ce s-a stabilit că, la momentul examinării, nu au fost constatate motive pentru a suspenda acțiunea legii.

„Autorul cererii nu a prezentat argumente prin prisma eventualelor prejudicii şi consecinţe negative iminente şi ireparabile ale aplicării Legii contestate”, este menționat în decizia CC.

Protestul agricultorilor

Tot pe 16 decembrie câteva zeci de agricultori cu tractoare au ajuns în fața Parlamentului pentru a participa la proteste împotriva politicii fiscale și vamale pentru anul 2021.

© Sputnik / Mihai CarausProtestul agricultorilor din 16 decembrie
Anul luptelor politice: Traseism fără precedent, majoritate la limită și un nou președinte - Sputnik Moldova
Protestul agricultorilor din 16 decembrie

Tehnica agricolă a staționat pe bulevardului Ștefan cel Mare în fața forului suprem legislativ, pe trotuare și chiar pe gazon. Traficul pe bulevardul principal al orașului a fost blocat pentru o anumită perioadă.

Fermierii au încercat să urce cu tehnica chiar pe treptele parlamentului și să rupă cordonul de polițiști, care au format un scut uman.

© Sputnik / Mihai CarausProtestul agricultorilor din 16 decembrie
Anul luptelor politice: Traseism fără precedent, majoritate la limită și un nou președinte - Sputnik Moldova
Protestul agricultorilor din 16 decembrie

Au fost mai multe ciocniri între protestatari și forțele de ordine. Oamenii legii au folosit gaze lacrimogene.

© Sputnik / Cătălina CerneiO ambulanță a fost chemată în fața Parlamentului, în cadrul protestului din 16 decembrie
Anul luptelor politice: Traseism fără precedent, majoritate la limită și un nou președinte - Sputnik Moldova
O ambulanță a fost chemată în fața Parlamentului, în cadrul protestului din 16 decembrie

În urma mitingurilor care au continuat și în zilele următoare, autoritățile au dat curs unor solicitări ale fermierilor. Ei au reușit să convingă autoritățile să păstreze TVA-ul în agricultură la nivelul de 8%, așa cum este în anul 2020.

Chicu renunță la mandatul de premier

Pe 23 decembrie, tot în ziua în care în Parlament urma să fie examinată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Chicu, premierul și-a anunțat demisia. S-a întâmplat după ce cu o zi înainte Cabinetul de Miniștri a aprobat mai multe hotărâri necesare pentru implementqarea politicii bugetar-fiscale și altor inițiative.

„Maşina statului va funcţiona, vor fi achitate salarii, pensii. Este absolut necesar să mergem în continuare pe obiectivul major - dizolvarea Parlamentului”, a declarat Ion Chicu. 

A doua zi el s-a întâlnit cu Maia Sandu și a anunțat-o că va asigura interimatul funcției de șef al Executivului doar până pe 31 decembrie. 

Tot până la sfârșitul anului, interimatul funcției de Ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministru al Finanțelor și Ministru al Economiei și Infrastructurii va fi asigurat de miniștrii actuali, respectiv Viorica Dumbrăveanu, Serghei Pușcuța și Anatol Usatîi.

„Ceilalți colegi miniștri vor continua activitatea mai departe, asta însemnând după anul nou”, a precizat Chicu.

Inaugurarea Maiei Sandu

Pe 24 decembrie a avut loc ceremonia de inaugurare a Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova.

După ceremonia de inaugurare de la Palatul Republicii, Maia Sandu a mers să depună flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Noul președinte, însoțită de mai mulți simpatizanți, a mers apoi la Președinție, unde Igor Dodon a așteptat-o cu flori și i-a transmis puterea. 

Consultări cu partidele: ce urmează?

Astăzi noul președinte Maia Sandu s-a întâlnit cu reprezdentanții fracțiunilor și grupurilor parlamentare, pentru a discuta despre anticipate și posibilitatea învestirii unui nou guvern. 

„Unii consideră că aceste alegeri trebuie să se întâmple cât de curând posibil, iar alte formațiuni politice consideră că aceste alegeri trebuie să se întâmple mai târziu. Toate formațiunile sunt de părere că acest Parlament trebuie dizolvat”, a declarat Maia Sandu. 

Președintele a declarat că va veni în scurt timp cu o propunere pentru a ieși din impasul politic și economic în care se află țara noastră, fără a oferi însă prea mute detalii. Ulterior, după ce a fost întrebată de mai multe ori ce anume va propune, Maia Sandu a lăsat să se înțeleagă că în următoarele zile va propune un candidat pentru funcția de prim-ministru. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Fluxul de știri
0
Mai întâi cele noiMai întâi cele vechi
loader
ÎN EMISIE
Заголовок открываемого материала