Oameni in etate - Sputnik Moldova
Societate
Fiți alături de Sputnik Moldova pentru a afla primii informații care vizează sfera socială

Foto: Uimitor! Iată ce păsări rare iernează acum în Moldova

Faptul că păsările din nordul Europei vin la noi pentru a ierna trebuie să ne bucure. Numărul „musafirilor de iarnă” este un indicator important pentru calitatea zonelor umede și bazinelor de apă din țara noastră. Ce a arătat Recensământul păsărilor de apă 2021.

CHIȘINĂU, 27 ian - Sputnik. Recensământul internațional al păsărilor de apă, efectuat și în Republica Moldova, în perioada 10-17 ianuarie, a arătat că iarna aceasta, în preajma bazinelor de apă de pe meleagurile noastre iernează cel puțin 65 de specii de păsări.

Păsări migratoare, lebăda - Sputnik Moldova
Societate
VIDEO: Locul din Moldova care a devenit o oază pentru păsări  

Dintre acestea, aproximativ 50% reprezintă specii sedentare, iar 25% sunt „musafiri de iarnă”, care au venit la noi din nordul continentului european. 

Recensământul internațional al păsărilor de apă, numit și „Midwinter”, la care au participat ornitologi din peste 140 de state, a fost realizat la noi de o organizație ecologistă nonguvernamentală – Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN).

Datele înregistrate în Republica Moldova vor fi trimise în cel mai scurt timp la Wetlands International, coordonatorul mondial al recensământului.

Silvia Ursul, vicepreședinte al SPPN, a povestit pentru Sputnik Moldova că echipa societății a vizitat cele mai importante bazine acvatice din țară - lacurile Manta și Beleu, lacurile Taraclia și Congaz, lacul Sălaș, barajul Dubăsari și lacul Ghidighici.

Cele mai mari efective numerice observate au aparținut lebedelor de vară (Cygnus olor), rațelor mari (Anas platyrhynchos), gâștelor de vară (Anser anser) și gârlițelor mari (Anser albifrons).

Echipa de observatori SPPN a fost alcătuită din trei membri - Silvia Ursul, Gheorghe Țîcu și Alexandru Țurcan, care au vizitat zonele umede menționate mai sus și au întocmit liste cu observații din aceste locații.

În total, în cele 7 zone umede au fost observate 65 de specii de păsări – lista completă poate fi văzută pe site-ul SPPN

O specie rară, de la Cercul Polar, a venit în Moldova

Dintre rarități, a fost observat un singur exemplar de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis) la lacul Beleu, pe data de 10 ianuarie. Această specie de gâscă este originară tocmai de la Cercul Polar, potrivit echipei SPPN. Ea vine să ierneze în jurul Mării Negre, de obicei în România și Bulgaria, dar uneori și în Republica Moldova pot fi observate grupuri mici de gâscă cu gât roșu.

Observatorii SPPN au văzut și un exemplar de gaie neagră (Milvus migrans), la lacul Sălaș.

Acest exemplar face parte din subspecia lineatus, care este întâlnită frecvent în stepele Rusiei și ale Asiei Centrale și care ajunge în Europa pentru a ierna.

Echipa SPPN a admis că „este foarte probabil ca în Republica Moldova aceasta să fie prima observație de acest fel”.

© Photo : Facebook / Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii / Alexandr TurcanCodalb imatur (Haliaeetus albicilla) „persecutat” de un corb (Corvus corax)
Foto: Uimitor! Iată ce păsări rare iernează acum în Moldova - Sputnik Moldova
Codalb imatur (Haliaeetus albicilla) „persecutat” de un corb (Corvus corax)

De rând cu păsările de apă, observatorii SPPN n-au trecut cu vederea și alte specii de păsări. Cum să ratezi scene atât de rare, precum un corb care se ține scai de un codalb?!

Semnal de alarmă: Avem anomalii climatice

„Îmi pare rău să spun, dar și anul acesta am avut anomalii climatice: se remarcă o creștere a temperaturii generale pe timp de iarnă și asta nu e îmbucurător deloc. Anul acesta, la mijlocul lunii ianuarie, am fost vizitați de curentul acela polar, care s-a făcut responsabil de înghețurile acelea de minus 16 grade Celsius, dar dacă nu era el, rămâneam cu temperaturile ridicate”, a menționat Silvia Ursul.

Din cauza pandemiei, efectuarea studiului a fost mai dificilă

Din cauza pandemiei de COVID-19, efectuarea recensământului a fost mai complicată anul acesta, ne-a povestit Silvia Ursul.  Observatorii SPPN n-au avut posibilitatea să observe situația din toate zonele, precum procedau în anii 2013-2020.

„Având în vedere că nu am acoperit toate zonele, așa cum am făcut în anii trecuți, nu am reușit să vedem multe specii de păsări și să ne formăm o idee clară. Am reușit doar să acoperim centrul și sudul țării, iar acolo situația e asemănătoare celei din anii trecuți: puține păsări pe lacurile din Găgăuzia și aglomerări destul de mari pe lacul Beleu, în rezervația Prutul de Jos”, a povestit Silvia Ursul pentru Sputnik.

„De asemenea, la barajul Dubăsari mai pot fi văzute aglomerări de păsări, dar nu așa multe ca în nordul țării. Acolo, pe segmentul nistrean de la Naslavcea la Holoșnița, apa aproape că nu îngheață deloc și din acest motiv pot fi văzute multe specii acvatice de iarnă, care vin în Moldova anume pentru a ierna”, a explicat interlocutoarea.  

Am întrebat-o pe Silvia Ursul prin ce anume s-a deosebit procesul de efectuare a studiului din 2021 și ce probleme a creat pandemia COVID-19.

„Aș putea spune, în câteva fraze, că anul acesta a fost greu și provocator: nu am avut posibilitatea să acoperim toate zonele așa ca în anii trecuți din cauza a diverse piedici apărute în calea noastră. În primul rând, noi aici suntem puțini și din acest motiv în fiecare an ne bazăm pe ajutorul a 2-3 colegi din România, care vin special pentru acest recensământ. Anul acesta ei nu au putut veni din cauza restricțiilor de călătorie dintre România și Moldova”, a spus Silvia Ursul.

Echipa SPPN a studiat vizual, cu ajutorul echipamentului de teren (binoclu și lunetă), bazinele acvatice. 

„Cu acest echipament, noi ne instalăm la malul apei și „scanăm” toată întinderea acvatică. Păsările pe care le vedem le înregistrăm într-o listă, unde indicăm locul și ora observației și particularitățile zonei - de exemplu, că era ceață la momentul studiului sau că erau bărci pe apă sau că era apa înghețată”, a explicat Silvia Ursul.

„Orice studiu ornitologic trebuie să se facă cu minim deranj din partea omului. De aceea, se fabrică echipament optic specific meseriei: de exemplu binocluri și telescoape cu care poți privi de la mare depărtare”, a adăugat ea.

Un ONG care se bazează pe entuziasmul unor oameni ce iubesc natura

SPPN nu este un ONG de tip „rechin”. Iar persoanele din conducerea asociației, membrii și voluntarii au servicii la care trebuie să fie prezenți în toate zilele lucrătoare. Tot ce fac pentru studiul naturii și sensibilizarea publicului este din contul timpului lor liber și, de cele mai multe ori, cu resurse proprii. La ora actuală, SPPN chiar nu beneficiază de finanțare de nicăieri. 

Парк - Sputnik Moldova
Societate
În Moldova are loc Recensământul păsărilor de apă: Detalii captivante

A fost nevoie de insistență, pentru a o convinge pe Silvia Ursul să ne vorbească despre acest aspect.

„Noi aici nici măcar nu avem mașini disponibile mereu, nu avem șoferi mulți, majoritatea membrilor au serviciu de luni până vineri și efectiv nu au timp pentru a participa cum se cuvine la un astfel de Recensământ. Practic în fiecare an suntem nevoiți să facem sacrificii de acest gen, însă anul acesta chiar a fost provocator din acest punct de vedere”, a povestit Silvia Ursul.

„Suntem chiar un ONG modest și în acest moment nu avem finanțări de nicăieri. La începutul anului am primit o donație de nici 70 de euro, de la un simpatizant care vrea să susțină munca noastră. Nu vreau să mă plâng, dar activitatea SPPN e susținută doar de pasiunea și dragostea membrilor săi: niciunul dintre noi nu e plătit, facem totul voluntar, organizația poate doar să acopere costurile de combustibil. Într-un an, când nu am avut mașină pentru deplasări, am fost nevoită să achit cu banii proprii închirierea unei mașini pentru a merge în teren timp de 3 zile”, a mai spus vicepreședintele SPPN. 

În conversația cu reporterul Sputnik, Silvia Ursul a mai constatat că „la noi în țară orice fărâmă cât de mică de cercetare în domeniul științei se face pur și simplu din contul unor oameni pasionați, îndrăgostiți de meseria lor, care continuă să studieze în pofida faptului că sunt neplătiți și neglijați și nici măcar nu le sunt recunoscute meritele”.

Populațiile de păsări sunt considerate un indicator de bază pentru aprecierea calității mediului dintr-o regiune. Cu cât mai nepoluat și mai natural este mediul într-o țară, cu atât mai multe specii de păsări și cu atât mai numeroase populații ale acestora locuiesc sau staționează pe teritoriul ei. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Fluxul de știri
0
Mai întâi cele noiMai întâi cele vechi
loader
ÎN EMISIE
Заголовок открываемого материала