Oameni in etate - Sputnik Moldova, 1920
Societate
Fiți alături de Sputnik Moldova pentru a afla primii informații care vizează sfera socială

Ortodocșii din Japonia: Cum samuraii au fost botezați de basarabeni și ruși - Video, Foto

© Sputnik / Николай Хижняк / Trecere la banca de fotografiiРегионы России. Краснодарский край
Регионы России. Краснодарский край - Sputnik Moldova, 1920, 20.02.2021
Câțiva basarabeni au avut un rol important în Misiunea Ortodoxă în Japonia, condusă de preotul și călugărul rus Nikolai Kasatkin. Rămâne doar să ne imaginăm ce râvnă pot avea ortodocșii cu sânge de samurai și ninja și să ne mobilizăm și noi mai mult către cele bune. 

CHIȘINĂU, 20 feb - Sputnik. Primii ortodocși au fost botezați pe pământul Japoniei în secolul al 19-lea, de către preoți ruși și moldoveni.

Fondator al Bisericii Ortodoxe japoneze este Sfântul Nicolae al Japoniei, „apostolul japonezilor” - un preot și călugăr ortodox rus, născut cu numele Ivan Dimitrievici Kasatkin (1/13 august 1836 - 3/16 februarie 1912).

El a fost și primul episcop al Bisericii Ortodoxe a Japoniei. 

A fondat catedrală ortodoxă la Tokio

În anul 1861, preotul Nicolae a fost trimis de Biserica Rusă într-un oraș japonez (Hakodate/Hokkaido) pentru a fi preot la capela Consulatului Rusiei de acolo. Urma să oficieze serviciile divine pentru cetățenii ruși aflați în misiune diplomatică și membrii familiilor lor.

Nicolae a rămas în Japonia zeci de decenii – peste 50 de ani, inclusiv în timpul războiului ruso-japonez din 1904-1905, decedând la Tokio, în 1912.

© Public DomainSfântul Nicolae al Japoniei, apostolul japonezilor
Ortodocșii din Japonia: Cum samuraii au fost botezați de basarabeni și ruși - Video, Foto - Sputnik Moldova, 1920, 20.02.2021
Sfântul Nicolae al Japoniei, apostolul japonezilor

În acest răstimp, el a răspândit credința creștin-ortodoxă în toată Japonia – în timpul vieții lui numărul japonezilor botezați ortodocși depășea 30 de mii de persoane, iar numărul preoților hirotoniți era de aproape 300, care slujeau în cam tot atâtea biserici.

CC BY 2.0 / Sekicho / Catedrala ortodoxă din Tokio, Japonia
Ortodocșii din Japonia: Cum samuraii au fost botezați de basarabeni și ruși - Video, Foto - Sputnik Moldova, 1920, 20.02.2021
Catedrala ortodoxă din Tokio, Japonia

Sfântul Nicolae este primul sfânt al Bisericii Ortodoxe a Japoniei. El este fondatorul Catedralei din Tokyo.

A fost canonizat în 1970 de către Patriarhul Moscovei cu numele „Sfântul Nicolae, apostolul japonezilor” și este sărbătorit în Biserică pe 16 februarie.

Avea lângă el misionari basarabeni

În activitatea Misiunii Ortodoxe în Japonia un rol foarte important l-au avut misionarii basarabeni: Arhimandritul Anatolie Chihai, cântărețul Iacob Chihai și diaconul Dimitrie Livovschi.

Despre activitatea lor în Japonia, alături de Sfântul Nicolae al Japoniei, am discutat cu autorul unui studiu pe această temă, Petru Lisnic, care, tototadă, și-a susținut și lucrarea de masterat pe această temă, în 2017, la Academia de Teologie din Moldova (Chișinău). Inclusiv pentru această lucrare, Mitropolitul Vladimir l-a decorat pe tânărul autor cu medalia bisericească „Sf. Petru Movilă” de gradul II.

„A fost o misiune extrem de dificilă. Gradul de dificultate poate fi înțeles într-un fel, dacă ne gândim că suntem uneori puși în situația de a ne apăra și explica credința chiar între oameni de aceeași naționalitate cu noi și ne vine greu să-i convingem. Ce să mai spunem despre japonezii de atunci care nu cunoșteau Ortodoxia și erau în lumea lor cultural- religioasă. Până și condițiile meteo erau greu de suportat, iar Arhimandritul Anatolie, de exemplu, suferea de o boală gravă, reumatism articular”, a povestit Petru Lisnic pentru Sputnik.

Petru Lisnic a remarcat faptul că „membrii misiunii i-au cucerit pe japonezi mai întâi cu dragostea creștinească, iar mai apoi prin predicarea Cuvântului Evangheliei”.

L-am întrebat pe autor de ce și-a ales această temă pentru studiu.

„Istoria Misiunii Bisericii Ortodoxe Ruse în Japonia a fost cercetată atât în Rusia, cât și în Țara Soarelui Răsare, dar fără a fi investigat rolul important pe care l-au avut basarabenii – diaconul Dimitrie Livovschi, Arhimandritul Anatolie și fratele său, cântărețul bisericesc Iacob Chihai. (...) Deoarece majoritatea surselor primare sunt în limba rusă, studiul le oferă posibilitatea și celor ce nu posedă această limbă să cunoască istoria Misiunii Ortodoxe din Japonia și activitatea Arhimandritului Anatolie Chihai”, a răspuns Petru Lisnic.
© Photo : Elldor.InfoPrimii membri ai Bisericii Ortodoxe a Japoniei
Ortodocșii din Japonia: Cum samuraii au fost botezați de basarabeni și ruși - Video, Foto - Sputnik Moldova, 1920, 20.02.2021
Primii membri ai Bisericii Ortodoxe a Japoniei

Anatolie Tihai s-a născut, din câte se cunoaște, în anul 1838 – unele surse istorice spun că în județul Hotin al Basarabiei, iar altele afirmă că la Bălți. A decedat pe 28 noiembrie 1893, în orașul Sankt Petersburg, Imperiul Rus, unde a și fost înmormântat.

Ortodocșii din Japonia: Cum samuraii au fost botezați de basarabeni și ruși - Video, Foto - Sputnik Moldova, 1920, 20.02.2021
Anatolie Tihai

Cum a ajuns misionar în Japonia? În 1869, a ascultat o prelegere a preotului Nicolae, „apostolul japonezilor”, pe când acesta era deja parohul bisericii Consulatului Rusiei din Japonia, și a înțeles că-și dorește să-și consacre viața slujirii misionare. 

Cruce și lumânări în 3 culori de Paști - Sputnik Moldova, 1920, 07.10.2020
Societate
Lumânările colorate - iată de ce le cumpără moldovenii

Anatolie Tihai a fost paroh al bisericii ortodoxe și superior al Centrului misionar din Hakodate (1872-1879), profesor la Seminarul Teologic Ortodox din Japonia, fondator al bisericii din Osaka (1878), conducător al Misiunii Ortodoxe Ruse în Japonia (1879-1880), profesor și director al Școlii de catiheți din Osaka (1882-1889).

„Istoria Misiunii Ortodoxe în Japonia este o sursă inestimabilă de experiență și lecții pentru viitorii misionari ortodocși în țări necreștine. Cercetând acest subiect, mi-am propus nu doar studierea activității misionare a Arhimandritului Anatolie Chihai în Japonia, care, fără îndoială, este unul dintre fiii basarabeni ai Bisericii Ortodoxe demn de a servi drept exemplu de urmat, dar și să evidențiez că, în perioada celor peste 150 de ani de administrare bisericească rusă a Basarabiei, din acest ținut au ieșit personalități ce au lăsat o amprentă importantă în istoria Patriarhiei Ruse”, a menționat Petru Lisnic.

„Ieromonahul Anatolie Tihai, basarabean din zona Hotinului, şcolit în marea Academie de la Kiev şi înduhovnicit în muntele Athos, a fost unul dintre principalii misionari care au vestit Evanghelia lui Hristos în mijlocul poporului japonez”, menționa Adrian Nicolae Petcu într-un articol publicat în „Ziarul Lumina”, publicație a Bisericii Ortodoxe Române.

Takai Savabe – primul japonez care s-a botezat ortodox

În studiul său, tânărul cercetător Petru Lisnic a descris politicile restrictive ale statului japonez față de creștinism, complexitatea relațiilor dintre autoritățile japoneze și misiunile creștine.

Primul japonez „care a început deprinderea învățăturilor de credință creștină” a fost Takai Savabe. Inițial, acest japonez, care era sacerdot budist, a avut o atidudine ostilă față de creștini. Mai apoi însă, când a înțeles dogmele credinței ortodoxe, s-a lăsat de budism și s-a botezat ortodox, cu numele de Pavel.

La scurt timp, exemplul lui Takai Savabe a fost urmat de alți doi japonezi, care, în 1868, după o îndelungată studiere a credinței, au primit botezul ortodox și chiar au devenit propovăduitori.

Cunoșteau basarabenii-misionari limba japoneză?

„Fiind o limbă grea, care nu se învață foarte repede, ei nu au avut posibilitatea să urmeze cursuri speciale de pregătire. Însă spre uimirea tuturor, în scurt timp după ce au ajuns în Japonia, basarabenii au avut rezultate impresionante la limba japoneză, mărturie ne servește implicarea lor în predică și traducerea cărților de cult”, a răspuns Petru Lisnic.

Cum s-au botezat japonezii: File din jurnalul lui Anatolie Tihai

„Japonia este cunoscută ca o ţară cu puternice tradiţii de sorginte religioasă, cu rădăcini în budism şi şintoism, care practic le construieşte stilul de viaţă şi identitatea între marile neamuri asiatice. Prin urmare, este greu de înţeles cum religia creştină, şi mai ales confesiunea ortodoxă, a putut prinde rădăcini în mijlocul acestui neam dominat de tradiţii şi ritualuri zilnice”, a remarcat Adrian Nicolae Petcu, în „Ziarul Lumina”.

Виды Москвы - Sputnik Moldova, 1920, 14.04.2020
De ce Dumnezeu îngăduie suferința și necazurile și cum să scăpăm de ele - Video

Sursa menționată a publicat fragmente din jurnalul lui Anatolie Tihai (în traducerea lui Vlad Cubreacov), în care misionarul basarabean se arată încântat și impresionat de râvna pentru ortodoxie a japonezilor botezați.

„A doua zi dimineaţă am mers pe la casele aproape tuturor creştinilor. Toţi au icoane în casă şi toţi până la unul, chiar şi copiii de până la 3-4 ani îşi cunosc numele lor creştine. Printre credincioşi se poate băga de seamă că femeile sunt mai agere decât bărbaţii. Mai cu seamă este o femeie deşteaptă Ina, singura credincioasă în familia ei”, scria Anatolie Tihai în jurnalul său.

El descrie, între altele, viața bisericească a unei parohii compuse din 42 de creștini japonezi: „Până în seară s-au mărturisit peste 20 de suflete. La orele 8 ale serii am cuvântat o predică despre cel de-al treilea articol al Crezului. A doua zi, după obedniţă au fost împărtăşiţi copiii şi cei care ajunaseră, după care ne-am îndreptat spre următoarea biserică din oraşul Wakayanagi (jumătate de oră de mers pe jos).”.

Ca o concluzie după citirea acestor file de jurnal, Adrian Nicolae Petcu scrie că „dincolo de entuziasmul şi sinceritatea japonezilor creştini pentru confesiunea ortodoxă, din aceste fragmente transpar atât uimirea, cât mai ales dăruirea de care ieromonahul basarabean Anatolie Tihai dădea dovadă atunci când vestea Cuvântul Dumnezeului cel Adevărat în ţinuturile de la capătul pământului”.

Vă propunem să vizionați și să ascultați un fragment în japoneză al Liturghiei ortodoxe.

„Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, dar să se întoarcă și să fie viu. Din aceste cuvinte, putem înțelege că prin misiunea din Japonia Împărăția lui Dumnezeu și-a făcut alți vrednici moștenitori. Statornici în credință, japonezii și astăzi păstrează cu dragoste învățătura dreptei credințe”, a mai spus Petru Lisnic pentru Sputnik.

L-am întrebat pe autorul studiului ce calități ale samurailor și ale ninja pot contribui la formarea unui bun creștin-ortodox. 

„Având un deosebit respect față de cultura poporului japonez, aș spune că calitățile unui samurai sau ale unui ninja sunt diverse și pot fi interpretate diferit. Dar dându-le un caracter duhovnicesc, aș putea spune că recunoașterea și asumarea unor idealuri înalte ar fi cea mai potrivită aspirație a creștinilor, deoarece pentru noi, creștinii ortodocși, idealul cel mai înalt este continua comuniune cu Părintele cel Ceresc și dobândirea Împărăție celei veșnice”, a răspuns Petru Lisnic.

Site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe a Japoniei poate fi accesat la acest link

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Fluxul de știri
0
Mai întâi cele noiMai întâi cele vechi
loader
ÎN EMISIE
Заголовок открываемого материала