Nivel critic: Datoria de stat a SUA a depășit mărimea economiei

© Pexels / Karolina GrabowskaАмериканские доллары
Американские доллары - Sputnik Moldova, 1920, 24.03.2021
Datoria de stat a guvernului SUA a ajuns la o cifră record, iar autoritățile americane sunt nevoite să contracteze noi împrumuturi. Ce consecințe poate avea această povară pentru economia americană.

CHIȘINĂU, 24 mart – Sputnik, Natalia Dembinskaia. În lupta cu pandemia, autoritățile americane au alocat sume enorme de bani, însă bugetul nu are suficiente resurse, fiind nevoit să se împrumute de pe piața financiară. Drept urmare, datoria de stat a ajuns la 28 de trilioane de dolari, o sumă care depășește PIB-ul SUA. În ce măsură sunt posibile astfel de împrumuturi și ce urmări vor avea pentru economia americană, aflați din materialul RIA Novosti.

Capcana datoriilor

Statele Unite au intrat tot mai mult în datorii pe vremea crizei din 2008. În perioada lui Obama, împrumuturile au crescut cu nouă trilioane, iar în mandatul lui Trump - cu alte șapte. În 2018 se ajunsese la 78 la sută din PIB, un nivel pe care Banca Mondială îl consideră periculos.

Доллары США - Sputnik Moldova, 1920, 24.02.2021
Mișcare strategică: Rusia a investit un miliard în datoria publică a SUA

Potrivit prognozelor, datoria de stat urma să depășească nivelul economiei SUA peste zece ani. Însă acest lucru s-a întâmplat mult mai devreme din cauza pandemiei și a unor cheltuieli mari pentru susținerea economiei naționale. Conform unor estimări independente, anul trecut statul a injectat în economie aproximativ nouă trilioane de dolari.

Iată și rezultatul: datoria de stat a ajuns la 28 de trilioane de dolari sau 101 al sută din PIB. O situația similară a existat doar după cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1946 – 106 la sută.

Șeful Rezervei Federale, Jerome Powell, nu vede aici nicio problemă majoră.

“Împrumuturile enorme în perioada pandemiei au servit drept o ”punte” peste prăpastia economică: carantină, diminuarea cheltuielilor de consum, oprirea navelor, hotelurile goale și milioane de șomeri. Creditele ieftine au permis achitarea salariilor angajaților și evitarea concedierii lor, susținerea activelor în stare funcțională. Din contul împrumuturilor au fost finanțate și ajutoarele de șomaj pentru cei concediați, pentru ca ei să-și poată achita facturile și procura hrană”, susține el.

Însă potrivit fostului ministru al Finanțelor Lawrence Summers, măsurile de stimulare a economiei au fost disproporționate. “Politicienii au echivalat combaterea coronavirusului cu niște cheltuieli militare, injectând trilioane în economie. Reducerile drastice ale veniturilor la buget nu au deranjat pe nimeni”, a menționat el.

Și mai mult

Pe măsura ce situația suplimentării bugetului de stat se înrăutățește, e nevoie de tot mai multe împrumuturi: deficitul bugetar enorm este acoperit preponderent din contul vânzării obligațiunilor de stat.

Сжигание стодолларовой купюры, архивное фото - Sputnik Moldova, 1920, 08.02.2021
Efect invers: SUA s-au speriat pentru dolar din cauza propriilor sancțiuni

În anul financiar 2020 (încheiat pe 30 septembrie), deficitul a crescut de peste trei ori – până la 3,1 trilioane de dolari. Atunci când vor fi luate în calcul și toate măsurile de combatere a coronavirusului, se va ajunge la patru trilioane. Noi împrumuturi vor fi inevitabile.

Potrivit aprecierilor Comitetului pentru un buget federal responsabil, în cazul unei refaceri lente a economiei după pandemie, se va ajunge la o datorie de 117 la sută din PIB către anul 2025.

Deocamdată, acest lucru nu provoacă îngrijorări în rândurile investitorilor și nu împiedică SUA să intre tot mai mult în noi datorii, din moment ce acestea sunt ieftine.

“Guvernul emite titluri de stat – bilete la ordin sau obligațiuni cu scadențe diferite. Iar piața este, practice, nelimitată, pentru că acestea sunt considerate cele mai sigure active”, susține The Wall Street Journal.

Așa cum menționează senatorul John Thune, “nu ne preocupă acum în mod deosebit împrumuturile”. Drept argument servește faptul că ratele dobânzilor sunt scăzute. “Banii sunt ca și cum gratuiți. Dar nu este așa. Vom fi nevoiți să-i întoarcem”, a subliniat congresmanul.

Ce urmează

JP Morgan Asset Management precizează: nu este importantă atât datoria, cât valoarea deservirii acesteia.

“În pofida unei creșteri economice lente, plata deservirea datoriilor acum este mai ieftină decât, spre exemplu, la mijlocul anilor 90, începutul anilor 2000, când datoria era mai mică de 50 la sută din PIB, iar guvernul activa cu un proficit bugetar”, menționează analiștii băncii.

Dacă ratele de dobândă vor crește (iar odată cu încheierea crizei așa va fi, pentru că așteptările creșterii economiei și inflației reprezintă niște factori decisivi), plățile nete ale dobânzii, raportate la PIB, vor crește de la 1,3 la sută în prezent, până la 3,2 la sută.

Президент США Дональд Трамп и глава КНР Си Цзиньпин на встрече в рамках саммита G20 в Осаке - Sputnik Moldova, 1920, 26.10.2020
Un as în mânecă: China, gata să vândă titlurile de stat ale SUA

Este o situație diferită. Potrivit unor calcule, în 2028 doar pentru achitarea ratelor americanii vor cheltui o cincime din bugetul de stat.

Totodată, aproximativ o jumătate din datoriile SUA aparțin unor investitori străini, iar pe locul doi printre creditori se află China. Beijingul dispune de obligațiuni de stat în valoare de 1,1 trilioane și periodic amenință cu vânzarea lor.

În cazul în care va fi realizat un astfel de scenariu, Rezerva Federală va procura hârtiile de valoare de pe piață pentru a păstra o rată a dobânzii scăzută și un cost mic al deservirii împrumuturilor. Însă acest efect va fi de scurtă durată.

În noua componență: Trezoreria SUA este gata să devalorizeze dolarul>>>

Mai devreme sau mai târziu, investitorii vor pierde încrederea în capacitatea guvernului SUA de a întoarce mijloacele împrumutate, vor începe să vândă hârtiile de valoare și vor cere rate de dobândă mai mari. Acest lucru va avea niște urmări economice serioase.

Creșterea ratelor va diminua valoarea de piață a obligațiunilor de stat restante. Ca urmare, o serie de instituții financiare - fonduri mutuale, fonduri de pensii, bănci, companii de asigurări și alți deținătorii de datorii publice - vor suferi pierderi. Totul se va încheia cu un val de falimente și o altă criză financiară.

Fluxul de știri
0
Mai întâi cele noiMai întâi cele vechi
loader
ÎN EMISIE
Заголовок открываемого материала