Oameni in etate - Sputnik Moldova
Societate
Fiți alături de Sputnik Moldova pentru a afla primii informații despre ajutoare sociale, pensii și sănătate.

Jumătate de milion de moldoveni și-ar putea părăsi casele: Catastrofa care se produce acum

© Sputnik / Evghenii PanasencoРека Днестр
Река Днестр - Sputnik Moldova, 1920, 10.07.2021
500 de mii de moldoveni ar trebui să-și părăsească satele, dacă va scădea nivelul apei în Nistru. Ecologistul Anatolie Prohnițchi a vorbit pentru Sputnik despre acest pericol și despre felul în care secarea râului influențează dispariția apei din fântâni și râuri mici.
CHIȘINĂU, 10 iul - Sputnik. Moldova riscă să se confrunte cu o situație similară cu cea care a avut loc acum 55-56 de ani, când sudul țării a fost afectat de o secetă atât de cumplită, încât apa din fântâni, din râuri și din iazuri a dispărut complet. Asta se va întâmpla în cazul în care proiectul ucrainean de construcție a șase hidrocentrale pe râul Nistru va fi implementat. 

Ce s-a întâmplat în anii 60 ai secolului trecut

Ecologiștii povestesc că la mijlocul anilor ’60 ai secolului trecut „apa devenise mai căutată ca pâinea și mâncarea”, din cauză că nu ploua, iar vara era dogorâtoare, cu temperaturi foarte înalte.
Anatolie Prohnițchi - Sputnik Moldova, 1920, 13.02.2021
Radio
Riscăm să rămânem fără apă: Ecologiștii bat alarma
Părinții își trezeau copiii de dimineață și-i trimiteau cu căldările după apă de băut la o depărtare de câțiva kilometri de casă, unde mai era câte vreo fântână în care izvora șuvița de apă salvatoare. Oamenii stăteau cu orele la cozile care se formau la acele fântâni care mai aveau apă bună de băut, pentru că apa venea foarte lent.
Locuitorii din sudul Moldovei nu mai aveau nici unde se scălda pentru a scăpa de arșiță - albiile iazurilor și râurilor secaseră și arătau ca un nămol vâscos, amestecat cu pești morți sau muribunzi. Pârjolul secetei transformase în priveliști de coșmar peisajele din sudul Moldovei, inclusiv Valea râului Cogâlnic – lunca de obicei verde și încântătoare până toamna târziu, toloaca pe care se jucau copiii erau prin luna iulie acoperite cu o pojghiță negrie-ruginie, de parcă solul ar fi fost incendiat și carbonizat.
Pământul crăpat de pe câmpurile arabile și din grădinile oamenilor întregeau înfiorătorul tablou apocaliptic produs de secetă. Ne aflăm în pericol major ca situația să se repete.

În Moldova dispar izvoarele, seacă fântânile și râurile

„Moldova fără Nistru, Moldova fără apă – aceasta ar însemna Armaghedonul în cazul Moldovei”, a avertizat președintele Mișcării Ecologiste din Moldova (MEM), Alecu Reniță, în reacțiile sale publice referitoare la catastrofa ce amenință râul Nistru, principala noastră sursă de apă potabilă.
Anatolie Prohnițchi - Sputnik Moldova, 1920, 22.03.2021
Republica Moldova
Ecologist: Apele râurilor din Moldova nu sunt bune nici pentru irigare
„Vin timpuri grele, pe care nimeni nu le poate prognoza. S-ar putea ca o cană de apă să coste o viață de om”, a apreciat el.
Ecologiștii trag alarma că verile toride din ultimul deceniu au afectat puternic sistemul hidrografic al Moldovei: dispar izvoarele, seacă fântânile, nivelul apei în râurile Nistru și Prut a scăzut dramatic, astfel încât acestea „abia de mai respiră”.
Specialiștii subliniază că schimbările climatice care afectează întreaga planetă nu sunt un basm și că ele se resimt din plin și în Moldova, amenințând „să transforme natura vie în scrum și moarte”.

Dacă seacă Nistrul, o jumătate de milion de moldoveni își vor părăsi casele

Fluviul Nistru are o lungime de 1362 de km și curge din munţii Carpaţi până la Marea Neagră, asigurând cu apă potabilă circa opt milioane de cetăţeni ucraineni şi moldoveni, pe un teritoriu de peste 72 de mii de kilometri pătraţi. 
Râurile Nistru și Prut rămân a fi principalele surse de apă ale Republicii Moldova. Mai avem un număr impresionant, de vreo 3200, de râuri mici, dar acestea nu furnizează apă potabilă pentru nicio localitate rurală și în majoritatea cazurilor ele nu folosesc nici la irigare, nici la adăpatul animalelor, pentru că localnicii le-au transformat în locuri de depozitare a deșeurilor.
Река Днестр - Sputnik Moldova, 1920, 13.06.2021
Societate
Alarmant: Râul Nistru s-ar putea transforma într-un canal mort
Sistemul hidrografic al Republicii Moldova este în proporție de 80% dependent de Nistru. Aproximativ 63% dintre moldoveni riscă să rămână fără apă potabilă, dacă scade nivelul apei în Nistru, avertizează ecologiștii. Aceasta ar însemna că vreo 500 de mii de moldoveni ar rămâne fără apă în volum necesar și ar trebui să-și părăsească satele și să-și caute un nou loc de trai.
Iată de ce este atât de periculos pentru Moldova să fie realizat proiectul ucrainean de construcție a șase hidrocentrale pe acest fluviu. Dacă seacă Nistrul, orașe precum Rezina, Soroca etc., dar și capitala Chișinău, vor rămâne fără apă. Obiectivul ecologiștilor și politicienilor moldoveni ar fi la această etapă să convingă autoritățile ucrainene să renunțe la proiectul celor șase hidrocentrale pe Nistru.

Ne vom pomeni cu refugiați din motive ecologice

„Dacă scade nivelul apei în Nistru, înseamnă că scade și nivelul celorlalte ape – freatice, subterane. Desigur că ar dispărea apa din fântâni, din lacuri. Și te poți pomeni că omul nu are apă, trebuie să și-o aducă cu cisterna. Vor fi refugiați din motive ecologice, din cauza stării mediului”, a explicat, solicitat de Sputnik, ecologistul Anatolie Prohnițchi.
„Nistrul este coloana vertebrală a bazinului hidrografic al Republicii Moldova. Este sursa principală de alimentare cu apă a mai multor orașe din Republica Moldova, dar și din Ucraina. Și, totodată, apa râului Nistru este folosită și la irigare”, a declarat ecologistul.
De asemenea, Anatolie Prohnițchi a subliniat că Nistrul este esențial pentru crearea unei microclime favorabile în zonă și chiar contribuie la temperarea schimbărilor climatice în regiune.

Apa potabilă – o resursă vitală neglijată de guvernări

Reproșul ecologiștilor făcut guvernărilor care s-au perindat pe parcursul celor 30 de ani de la constituirea statului se referă la faptul că decidenții n-au fost preocupați să susțină programele propuse de ong-urile de mediu în scopul reabilitării rețelei hidrografice interne, a râurilor mici, a regenerării ecosistemelor riverane ale Nistrului și Prutului. Între altele, aceste programe prevedeau sădirea fâșiilor forestiere de protecție pe malurile tuturor apelor.
La ora actuală, un pericol fără precedent planează asupra Nistrului: acest râu, care și așa se află într-o stare deplorabilă, riscă să fie secătuit complet, dacă proiectul ucrainean de construcție a șase hidrocentrale pe fluviu va fi pus în aplicare.

60% din populație consumă apă poluată

Situația aprovizionării cu apă potabilă a populației Moldovei deja este deosebit de alarmantă: peste 60% dintre locuitori consumă apă poluată, potrvit ong-urilor de mediu.
Участок реки Днестр - Sputnik Moldova, 1920, 11.02.2021
Societate
Video: Rezina, Soroca și alte orașe riscă să rămână fără apă: Iată amenințarea
În plus, deja avem de 2 ori mai puțină apă decât necesarul. Un prag de apă mai mic de 1.000 de metri cubi pentru o persoană pe an poate împiedica dezvoltarea economică şi afecta calitatea vieții populaţiei, conform standardelor internaționale. Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru estimează acest indicator la 500 m3/locuitor/an.
Astfel, Republica Moldova deja se află într-o stare critică în ceea ce privește accesul la apă și dezvoltarea economică durabilă, a semnalat Oficiul din Chișinău al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD-Moldova).

Avem numeroase fântâni, dar numai 10% au apă bună de băut

În vreo 90% dintre fântânile Moldovei apa nu este bună de băut. Grav este că și apa de la robinet, din apeducte, în multe localități, nu este întotdeauna potabilă, potrivit lui Anatolie Prohnițchi.
El și-a argumentat afirmația în felul următor: fântânile din Moldova au o adâncime destul de redusă, de vreo 9-10 metri. Dar de multe ori apa potabilă de calitate se află la o adâncime de peste 100 de metri. Proiectele fântânilor, inclusiv din lipsa banilor, nu prevăd forări atât de profunde.
„În Republica Moldova, apa din 90% dintre fântâni nu este bună de consumat. Apa este tehnică, nu potabilă. Însă populația este nevoită să consume apa din aceste fântâni”, a spus Anatolie Prohnițchi.

Dacă seacă Nistrul, putem lua apă potabilă din Prut?

Pe timpul Uniunii Sovietice a existat ideea aprovizionării Moldovei cu apă potabilă din Prut, a confirmat pentru Sputnik ecologistul Anatolie Prohnițchi. Totuși, acest lucru este imposibil, potrivit interlocutorului, mai ales că și debitul Prutului este foarte redus, și acest fluviu având probleme.
„Da, candva a fost propunerea de alimentare a populației cu apă potabilă din râul Prut. Chiar a fost un proiect sovietic. Se prevedea ca apa din Dunăre să vină pe un canal pe la sud, cumva din munți, din Carpații României, dar nu s-au făcut studiile corespunzătoare și pământul a început să fie salin. Și s-a stopat acest proiect gigantoman. Dar ca să fie sursă de apă potabilă râul Prut si să înlocuiască Nistrul, este imposibil”, a spus Anatolie Prohnițchi.

Soluția este gestionarea corectă a consumului de apă

Interlocutorul a menționat că în Republica Moldova se irosește „enorm de multă apă potabilă”, din cauză că apele uzate nu sunt purificate și ulterior refolosite pentru necesități tehnice, dar pentru toate scopurile este folosită apa bună de băut.
 „Alternativa este să fie gospodărite apele cum se cuvine, cu cumpătare. În Republica Moldova folosirea apei nu este divizată. Există apă potabilă și apă tehnică. La noi, toată apa care vine prin robinet este apă potabilă – apa din 90% din apeductele din Moldova se folosește și în procese tehnologice, și la irigare, și peste tot. Ceea ce nu este corect. Pentru că apele uzate pot fi tratate, purificate și ulterior folosite pentru necesități tehnice, pentru alte necesități nepotabile. La noi se irosește enorm de multă apă potabilă. Nechibzuit”, a apreciat Anatolie Prohnițchi.

Prohnițchi: În iunie, la Dnestrovsk se desfășurau lucrări pe Nistru

De construcția celor șase hidrocentrale pe Nistru este interesat „un grup oligarhic ruso-ucrainean”, iar proiectul este inițiat împreună cu „Укргідроенерго”, a spus interlocutorul.
Pericol de inundații provocat de creșterea nivelului de apă în râul Nistru în urma ploilor abundente - Sputnik Moldova, 1920, 07.08.2020
Societate
Un ecolog spune cum este ”omorât” râul Nistru în Moldova - detalii
„Se gândesc așa: să proiecteze aceste baraje și să le construiască. Proiectarea și construcția sunt banii lor. Și de aceea, desigur, prezintă interes pentru grupurile acestea oligarhice”, a adăugat ecologistul.
El a povestit pentru Sputnik că a avut o vizită în Ucraina la începutul lunii iunie curent și a văzut cu ochii proprii că la Dnestrovsk se desfășurau lucrări „pentru lărgirea lacului de acumulare a apei post-hidrocentrală de pe râul Nistru”.
„Pentru moment, datorită presiunilor Republicii Moldova, de pe o parte, a formațiunilor politice, a societății civile, s-a luat decizia să fie făcut un studiu de fezabilitate de către structurile europene. Dar în paralel, în Dnestrovsk, recent am fost, la începutul lunii iunie, noi am fost martori că se desfășurau lucrări pentru modernizare, pentru lărgirea lacului de acumulare a apei post-hidrocentrală de pe râul Nistru. Ucrainenii merg pe calea lor și aici instituțiile Republicii Moldova, inclusiv Comisia interguvernamentală R. Moldova-Ucraina nu-și face treaba și nu insistă, nu apără interesele Republicii Moldova”, a povestit Anatolie Prohnițchi.

Trădare din partea unor decidenți moldoveni?

În luna aprilie 2019 a fost creată o comisie de colaborare interstatală între Republica Moldova şi Ucraina în domeniul protecției, utilizării durabile şi dezvoltării bazinului fluviului Nistru. Comisia bilaterală a fost creată după ce, la insistența Guvernului de la Chișinău, partea ucraineană a decis sistarea tuturor lucrărilor ce vizează construcția celor șase hidrocentrale în cascadă pe râul Nistru, până la efectuarea evaluării impactului strategiei de mediu în contextul transfrontalier.
Встреча президента Молдовы Майи Санду и украинского лидера Владимира Зеленского - Sputnik Moldova, 1920, 13.01.2021
Politică
Sandu a cerut la Kiev ca evaluarea de mediu a Nistrului să fie făcută de UE
„Mai sunt și persoane neprofesioniste în cadrul acestei comisii. Ba, mai mult, sunt și persoane care sunt influențate și cointeresate de către partea ucraineană. Eu am în vedere persoane din Republica Moldova. Să nu zicem „trădare, cumpărare”, dar să spunem „cointeresare”. Situația este foarte grea”, a declarat Anatolie Prohnițchi.
L-am întrebat pe interlocutor cât de obiective i se par criticile aduse președintelui Maia Sandu precum că n-a abordat ferm problema hidrocentralelor pe Nistru în cadrul vizitei de la începutul anului în Ucraina, la întrevederea cu omologul său de la Kiev.
„Maia Sandu este președinte al Republicii Moldova, cu atribuțiile ei, limitate. Ea a abordat subiectul ăsta, dar președintele ucrainean are mai mari atribuții. A fost o vizită la care a discutat mai multe subiecte și la care a abordat și subiectul râului Nistru. Nu putem s-o învinuim că n-a abodat problema”, a răspuns Anatolie Prohnițchi.    
Reamintim, Parlamentul a adoptat pe 12 februarie 2021 „Declarația cu privire la impactul curent și viitor al construcțiilor hidroenergetice de pe fluviul Nistru și neadmiterea unei catastrofe ecologice iminente”.

Apa proastă pune în pericol sănătatea oamenilor

O altă problemă evidențiată de Anatolie Prohnițchi este raportul dintre apeducte și sisteme de canalizare. În Moldova, proporția este de 15% sisteme de canalizare la 100% de apeducte. Se construiesc apeducte, dar nu și rețele de canalizare. Ca urmare, apa de la robinet folosită de oameni, cu tot cu detergenți și alte substanțe chimice și deșeuri, este vărsată direct pe pământ și ajunge în pânza freatică. Iată un motiv din care nu avem apă curată în fântâni.  
Râul Prut. Barajul Costești-Stânca - Sputnik Moldova, 1920, 20.05.2021
Societate
Mai multe apeducte ar putea fi construite sub râul Prut - detalii
„De calitatea apei potabile depinde sănătatea populației unei țări. Guvernările care s-au perindat de-a lungul anilor, indiferent de culoarea lor politică, nu acordau atenția cuvenită calității apei. Se construiesc apeducte, dar apa din ele nu este potabilă, dar tehnică”, a spus ecologistul.
Să ne amintim, în context: corpul uman, potrivit savanților, este constituit din apă în proporție de 50-75%. Corpul unui adult conține în medie 60% de apă, iar al unui sugar - 75-78%, atingându-se proporția de 65% la aproximativ un an. Apa potabilă de calitate este asimilată de corpul uman fără mare efort, în timp ce apa de proastă calitate conduce la uzura organismului și la îmbolnăvirea lui.
Capitala Chișinău este aprovizionată centralizat cu apă potabilă din Nistru. Calitatea apei de la robinet livrată chișinăuienilor „este de o calitate destul de bună”, pentru că aceasta este purificată corespunzător, a spus ecologistul. Totuși, Anatolie Prohnițchi a subliniat că râul Nistru este foarte poluat, atât pe teritoriul Ucrainei, cât și pe teritoriul Moldovei, inclusiv din cauză că, în multe localități moldovenești, apele uzate și deșeurile de la întreprinderi sunt deversate direect în fluviu, pentru că nu există stații de purificare.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
Fluxul de știri
0
Mai întâi cele noiMai întâi cele vechi
loader
ÎN EMISIE
Заголовок открываемого материала