06:43 19 August 2017
Chişinău+ 23°C
În direct
米国、100歳の夫が妻を斧で殺害し、自殺

După despăduriri, începe descreierarea României

© Sputnik/ Konstantin Chalabov
Analitică
Sa primesc un link scurt
38390

România îşi utilizează tot mai puţin resursele naturale, cedând acest drept către companiile străine. Mai grav decât acesta, este procesul de cedare a resursei de inteligenţă.

Pentru a-şi asigura forţa de muncă, Europa a pus la punct  sistemul creditelor de studii care le oferă absolvenţilor posibilitatea de a rămâne în țările în care au fost pregătiţi, pentru o perioadă determinată prin contract. De regulă însă, tinerii care au beneficiat de acest sistem se stabilesc definitiv în aceste ţări, iar potrivit unor studii, doar cinci la sută dintre cei care au studiat pe sistem de credit revin în ţară, arată profesorul de economie Mircea Coșea într-un editorial scris pentru DCNews.

Coşea evocă un document oficial al Comisie Economice ONU pentru Europa, intitulat „Economic Survey for Europe”, care afirma în 1976 că România este țara europeană care, după Franța, dispune de cele mai importante resurse naturale și minerale. „Atunci s-a calculat că potențialul nostru agricol ar putea asigura hrana a cca. 100 milioane de locuitori și că avem cele mai favorabile condiții de asigurare a independenței energetice”, precizează economistul.

De atunci, multe s-au schimbat, constată economistul, menţionând că potențialul a rămas aproximativ același „dar capacitatea noastră de a-l utiliza nu a progresat, ba chiar a scăzut. Agricultura nu ne mai poate hrăni nici pe noi, cei aproximativ 18 milioane care am mai rămas, iar resursele energetice nu numai că s-au împuținat, dar nici nu le mai exploatăm noi, după ce le-am privatizat discutabil dacă nu chiar condamnabil”.

Patriotismul economic, replică la globalizare

Din punctul de vedere al economistului, pe termen lung, problema principală a României o constituie modul în care vor fi utilizate resurselor sale. „În condițiile în care schimbările modelului mondial neoliberal de dezvoltare conduc spre o reevaluare a potențialului național de resurse. Acestea sunt folosite din ce în ce mai mult în interesul propriu al complexului economic național. Globalizarea neoliberală nu a reușit crearea unui spațiu economic mondial bazat pe principiile unei piețe libere de concurență corectă, cu avantaje echitabile pentru toți participanții. Doar a înlocuit relațiile interstatale cu relațiile dintre companiile multinaționale. Efectul acestui tip de globalizare, caracterizat prin delocalizări și transfer de valoare adăugată de la deținătorii naționali de resurse naturale și minerale spre deținătorii multinaționali de capital a dat naștere la un contraefect. Replica este caracterizată, la rândul său, prin tendința tot mai vizibilă a economiilor naționale de a-și proteja resursele, considerându-le surse esențiale ale unei strategii de dezvoltare națională pe termen lung. Criza a accentuat și mai mult acest proces pe care țări ca Franța îl denumesc " patriotism economic ", iar Statele Unite ale Americii " national recovery", scrie Mircea Coşea.

România merge pe contrasens

În opinia economistului, contrar acestei tendinţa generale, România nu-şi protejează resursele ci lasă utilizarea lor la cheremul companiilor străine:  „După anul 2000, România a intrat într-un foarte evident proces de cedare a utilizării resurselor sale către companiile străine și multinaționale. Roșia Montană, OMV, Exxon sau Schweighofer ca și preconizata cedare a utilizării rezervelor de sare și ape minerale sunt exemple bine cunoscute”.

Totodată, Coşea constată existenţa  unui proces  de cedare a resurselor mult mai grav și mai periculos pe termen lung decât cele petrecute până acum: „Este un proces de "descreierare" prin cedarea resursei de inteligență cu efecte dezastruoase pentru calitatea resursei umane, considerate infinit mai valoroasă decât cea de petrol, gaze, lemn sau aur”.

Şi nu este vorba despre " emigrarea creierelor" românești prin plecarea unor specialişti de valoare — medici, arhitecți sau a ingineri – „ci despre pierderea potențialului demografic de inteligență și creativitate.

Cadou pentru tinerii români, soluție de avarie a Vestului

Potrivit profesorului de economie, fenomenul se manifestă sub forma unei adevărate binefaceri pentru tinerii din România cărora li se oferă cu condiții mai mult decât avantajoase, posibilitatea înscrierii la unele dintre cele mai prestigioase universități din străinătate. Astfel, arată el, în octombrie, peste 85 de universități din 15 țări precum Anglia, Olanda, Germania, Danemarca, Norvegia, Elveția si Franța s-au prezentat cu oferte la Romanian International University Fair. Dintre acestea, 20 se află în topul celor mai bune 200 universități din lume, conform QS World University Rankings 2015.

„Să nu uităm însă că drumul spre iad este pavat cu intenții bune. Ceea ce acum pare a fi o șansă de a ridica rapid și serios calitatea forței de muncă românească pentru viitoarea decadă este, în realitate o capcană periculoasă pentru viitorul economiei românești. Părerea mea este că suntem martorii aplicării unei „soluții de avarie” pe care piața forței de muncă europene o aplică în scopul preîntâmpinării unor grave disfuncționalități viitoare”, avertizează Mircea Coşea.

Potrivit acestuia, Europa este pe un trend de declin demografic cu accent deosebit pe îmbătrânirea populației. „ Calculele demografice arată că în cca 20 de ani se va manifesta în țările din vestul Uniunii Europene o " criză a gulerelor albe" cu un deficit important de forță de muncă în sectorul terțiar, al serviciilor de utilitate publică dar și în sfera cercetării-dezvoltării”, explică economistul.

Soluția asigurării ofertei de forță de muncă înalt calificată, la standardele ei, pe care a găsit-o nucleul occidental al UE  este, potrivit autorului articolului „preluarea în propriul ei sistem de pregătire a ofertei demografice de tineri din țările, până acum, „spontan furnizoare” de forță de muncă. Asistăm la o „schemă de reglementare” a circulației forței de muncă intracomunitare prin care nucleul dezvoltat al UE selectează categoriile de meserii de care va avea nevoie, asigurând în același timp și „integrarea” fără probleme a acestora în propriile norme socio-economice”.

Doar 5 la sută dintre studenții  „pe credit” se întorc acasă

Instrumentul principal prin care este realizată această schemă este sistemul creditelor de studii „care permite și asigură rămânerea absolvenților în țările în care s-au pregătit pe o perioadă determinată prin contract. De regulă, este o rămânere definitivă căci după o perioadă îndelungată de studiu și muncă în acele țări, " împământenirea" devine normală”.

Coşea atenţionează că studiile efectuate arată că cel mult 5% dintre cei care au studiat pe sistem de credit revin în țările de origine pe timpul vieții lor active și doar 18% după pensionare. (Patrick Savidan: " Voulons-nous vraiment l'egalite?" Albin Michel.2015).

„Nu poate să nu ne bucure faptul că, la nivel individual, un număr important de tineri români vor beneficia de o viață mai bună, se vor realiza profesional în condiții de reală recunoaștere a valorii lor, vor aduce o imagine mai bună și mai corectă națiunii române. Nu poate să nu ne bucure că se asigură unor tineri români posibilitatea unei competiții corecte pe piața comunitară a forței de muncă dar, societatea și economia românească pierd aportul de valoare pe care aceștia l-ar fi putut aduce dacă după terminarea studiilor s-ar fi întors în țară”, notează profesorul Coşea.

Nu este un scenariu în care României i se fură creierele așa după cum i s-au furat și alte resurse ale patrimoniului național. „Dacă vorbim despre furt, putem spune doar că ne furăm singuri căciula”, spune autorul.

„Dacă pierdem resursa creierelor este o consecință a faptului că nu am asigurat nicio condiție pentru utilizarea lor în interesul nostru. Sistemul de educație și învățământ nu este competitiv la nivel european, supus presiunii neproductive și neprofesioniste a fel de fel de reforme ale unor fel de fel de miniștri, locuri de muncă pentru cei cu studii superioare sau cei din elita cercetării-dezvoltării nu sunt la nivelul cererii și nici motivante din punctul de vedere al realizării profesionale, salariile nu sunt nici la jumătatea celor din alte țări.

Iată cum, din vina noastră, după ce România s-a despădurit, acum se descreierează”, conchide Mircea Coşea

Tematic

Ostalep: în ultimii ani, în Moldova totul se face sub drapelul UE
De la comisarii bolşevici la cei europeni
Tagurile:
demografic, descreierare, cedare, europa, resurse, Mircea Coşea, România
Reguli de utilizareCOMENTARII





Știrile Zilei