12:51 20 Octombrie 2019
În direct
  • EUR19.35
  • USD17.41
  • RUB0.27
  • RON4.07
  • UAH0.70

Inflația, peste prognoza BNM: Legătura dintre scumpirea alimentelor și acordul cu FMI

CC0 / Pixabay / Bru-nO
Analitică
Sa primesc un link scurt
31620

Inflația a constituit 5,5% în luna august. Produsele alimentare s-au scumpit cu peste 8% față de septembrie 2018, iar cele nealimentare – cu aproape 5%.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a raportat o inflație de 5,5% în luna august – cel mai înalt ritm al inflaţiei înregistrat de la începutul anului 2019.

Indicatorul pentru august este cu o jumătate de procent peste prognoza anuală a inflației anunțată de BNM la începutul lunii august – de 5% în anul 2019.

În ultima sa prognoză, BNM anticipează o inflație de 6,7 la sută pentru anul 2020. Respectiv, ne așteaptă alte scumpiri.

În „strategia monetară pe termen mediu”, Banca Națională și-a stabilit o țintă a inflației anuale de 5%, cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale, acest nivel „fiind considerat optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova”.

Rata anuală a inflaţiei reflectă creşterea preţurilor de consum pe parcursul unei luni din anul în curs în raport cu aceeași lună a anului precedent.

Biroul Naţional de Statistică (BNS) a informat la rândul său că „în luna august 2019 inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni, din septembrie 2018 până în august 2019) a constituit 5,5%”.

Inclusiv, adaugă BNS, în intervalul menționat, prețurile produselor alimentare au crescut în medie cu 8,3%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 4,8%, iar serviciile prestate populaţiei - cu 2,2%.

S-au ieftinit legumele și fructele de sezon, dar s-au scumpit ouăle  

Pe de altă parte, prețurile medii de consum au scăzut cu 0,03 la sută în august față de iulie. Reducerea s-a datorat ieftinirii legumelor, cu 10%, și a fructelor, cu 4,7%.

Prețul vinetelor a scăzut cu 43,4% în august față de iulie, pepeni verzi și galbeni s-au ieftinit cu 36,2%, morcovii – cu 28,4%, ardeii graşi și gogoșarii – cu 28,3%, tomatele – cu 20,3%, sfecla roșie – cu 14,4%, ceapa uscată – cu 12%, usturoiul – cu 9,8%, varza – cu 1,6%, cartofii – cu 6,5%.

Prețul strugurilor s-a redus cu 30,6%, fructele sâmburoase s-au ieftinit cu 7,1%, fructele sămânţoase – cu 7,0%.

S-a ieftinit și slănina de porc neprocesată cu 2,1%, în timp ce carnea de porc s-a scumpit cu 1,1%.

S-au mai scumpit ușor, cu câte 0,5% peștele și conservele din pește, carnea de pasăre, preparatele din carne și semifabricatele din carne.

În august a crescut și prețul ouălor de găină – cu 21%, castraveţilor – cu 11,5%, dovleceilor – cu 7,1%, fructelor exotice – cu 2,6%, făinii de porumb – cu 1,9%.

Laptele și produsele lactate s-au scumpit în medie cu 0,7%: brânza din lapte de vaci – cu 1,3%, smântâna – cu 0,9%, laptele integral – cu 0,6%.

Deprecierea leului în august și cum provoacă BNM creșterea inflației

În a doua jumătate a lunii august, moneda națională a avut o tendință de depreciere lentă, cu câteva zeci de bani, față de principale valute de referință, iar către începutul lunii septembrie a început să urce din nou în cotații.

Atunci când leul se depreciază în raport cu euro și dolarul, cresc prețurile produselor de import de pe rafturile magazinelor și din piețe.

Totodată, deprecierea monedei naționale îi dezavantajează pe moldovenii care-și primesc salariul în lei, dar cumpără euro și dolari pentru a aduna bani, de exemplu, pentru un apartament sau o mașină.

În schimb, exportatorii moldoveni sunt avantajați de scumpirea valutelor.

În august, BNM a intervenit pe piața valutară, cumpărând valută ce echivalează cu 9,8 milioane de dolari americani - de două ori și ceva mai puțină valută decât a cumpărat în luna iulie.

În iulie BNM a cumpărat echivalentul a 23 de milioane de dolari americani, iar în iunie - 14 milioane de dolari. 

Cumpărarea valutei de către Banca Națională conduce la deprecierea leului, „fiindcă apare suplimentar și cererea din partea BNM”, a declarat pentru Sputnik expertul economic Viorel Gîrbu.

Expertul a explicat că, în acordurile sale din ultimii ani cu Guvernul Republicii Moldova, Fondul Monetar Internațional (FMI) a impus o limită a rezervelor oficiale obligatorii, astfel încât BNM „trebuie să cumpere valută, să crească activele de rezervă”.

Banca Națională a Moldovei cumpără valută de pe piața internă și o exportă peste hotare, depunând-o în bănci comerciale din țări cu economie dezvoltată, a explicat expertul economic.

„Ceea ce face BNM de o perioadă lungă de timp este aberant și total împotriva logicii economice și economiei naționale”, a subliniat Viorel Gîrbu într-o emisiune la Radio Sputnik.

Pentru a cumpăra valuta de pe piața internă, BNM trebuie să „arunce” în schimb sume mari de monedă națională – o acțiune ce poate avea ca efect creșterea inflației.

Dar pentru a nu admite explozia inflației, BNM își compensează propria acțiune inflaționistă prin majorarea ratei de bază.

Ca rezultat, rata de bază mai mare conduce la reducerea activității de creditare a băncilor și, implicit, la stoparea creșterii economice, pentru că agenții economici nu dispun de bani pentru dezvoltarea afacerilor, potrivit explicației oferite de expertul economic.

„Efectiv, seacă resursele financiare ale Republicii Moldova și lucrul acesta este paradoxal. Fiindcă noi apelăm la FMI, BM, BERD pentru valută. Or, valuta pleacă din Republica Moldova, în baza acordului semnat cu FMI, în cantități mult mai mari”, a explicat Viorel Gîrbu.

Tematic

Moldova, secătuită de bani: Cum FMI obligă BNM să scoată valuta din țară - expert
Câtă valută a cumpărat BNM în august: Intervenție ce dăunează economiei Moldovei - expert
Dezvăluiri scandaloase: Ion Chicu spune că Republica Moldova se poate descurca fără FMI
Experți: Politicienii de la Chișinău negociază păgubos cu FMI și alți parteneri externi
Euro spre 20 de lei și dolarul spre 18 lei: Ce se întâmplă și cine are avantaje – expert
Tagurile:
FMI, acordul, alimente, Scumpire, BNM, inflația anuală


Știrile Zilei