07:31 24 Februarie 2020
În direct
  • EUR19.26
  • USD17.83
  • RUB0.28
  • RON4.01
  • UAH0.73
Analitică
Sa primesc un link scurt
222 0 0

Pe piața globală a gazelor naturale se atestă o situație fără precedent - expertul Aleksandr Sobko face o analiză a celor mai importante procese care vor influența prețurile pe piața gazelor.

CHIȘINĂU, 12 feb - Sputnik. Este o situație fără precedent pe piața globală a gazelor naturale, scrie Aleksandr Sobko pentru RIA Novosti. În Asia nu au existat niciodată astfel de prețuri la GNL (gaz natural lichefiat): cotațiile au atins un prag psihologic de trei dolari pentru un milion BTU (unități termice britanice), ceea ce corespunde cu aproximativ 105 dolari pentru o mie de metri cubi. În același timp, prețurile la bursă a gazelor naturale în Europa sunt chiar mai mici - de 95 USD.

Mină de cărbuni
© Sputnik / Алексей Куденко

Din cauza răspândirii coronavirusului, importatorul chinez de GNL CNOOC a încercat să declare stare de forță majoră și să refuze importul combustibilului, dar furnizorii (Total și Shell) nu recunosc situația drept forță majoră.

Da, în această situație de vină este așa-numita ”furtună ideală”, toți factorii s-au reunit împotriva gazelor: este vorba de o iarnă foarte caldă în aproape toate regiunile din emisfera nordică, dar și de o cantitate în exces de Gaz Natural Lechifeat prevăzut în avans din cauza lansării de noi instalații de producție, dar și a excesului de rezerve în depozitele de gaze din Europa făcute din cauza pregătirilor pentru criza tranzitului prin Ucraina care nu a mai avut loc. Și, desigur, coronavirusul, în urma căruia activitatea economică în Republica Populară Chineză a scăzut brusc, ceea ce afectează deja situația nu numai în domeniul gazelor, ci și pe piața mărfurilor per ansamblu.

Cu toate acestea, prețul la gaze nu poate decât să trezească îngrijorare în rândul actorilor de pe piață. Am discutat în repetate rânduri că prețurile pe piața spot ale gazelor naturale lichefiate au dus deja la o situație în care majoritatea companiilor nu își pot acoperi integral costurile de producție de GNL.

Dar prețurile actuale s-au apropiat de punctul în care costurile de operare pentru mulți producători nu se vor mai răscumpăra. Teoretic, situația în care prețul de vânzare este mai mic decât cheltuielile de exploatare ar trebui să ducă la stoparea exporturilor în această direcție. Însă până acum acest lucru nu se întâmplă.

Cel mai bine este să analizăm exporturile de gaz lichefiat de peste ocean, unde toate componentele de prețuri sunt transparente. Exportul  gazelor naturale lichefiate din SUA nu se oprește (deși este deja aproape de acest lucru) doar pentru că și pe piața din America (este în mare parte izolată, deci scăderea prețurilor acolo reprezintă o situație internă, foarte slab conectată cu cea globală) acum prețurile sunt mici. Cotațiile pentru compania americană Henry Hub au scăzut la 1,8 dolari pentru un milion BTU, ceea ce duce la scăderea catastrofală a rezultatelor financiare ale producătorilor principali ai gazelor de șist. Dar chiar și la astfel de prețuri de pe piața americană internă - raportate la prețurile globale actuale - exporturile americane sunt la limita rentabilității, chiar și la costurile de operare.

Este suficient să spunem că prețul corect la care producătorii americani pot produce gaz mai mult sau mai puțin profitabil este de trei dolari per un milion de BTU. Vom repeta: aproximativ aceeași cost la GNL este acum în Asia, iar în Europa - mai ieftin. Dar gazul natural din Statele Unite trebuie să fie lichefiat și transportat. Și pe lângă asta, există costuri generale și profituri ale comercianților.

Teoria economică spune: în astfel de condiții, producătorii ar trebui să se abțină de la noi investiții, care ar avea drept consecință echilibrarea pieței. Anul trecut, am putut observa (după o perioadă de trei ani cu un număr minim de proiecte lansate) un volum fără precedent de decizii investiționale pentru noile fabrici de GNL - cu o capacitate de lichefiere a aproximativ 90 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. Vor fi oare luate decizii privind investiții masive în acest an pe fundalul scăderii record a prețurilor? Sau companiile vor face o pauză din nou?

Anterior se discuta adesea că la prețurile ultra-scăzute la gaze, vom asista la o creștere a cererii datorită înlocuirii gazului cu cărbunele, precum și cerere suplimentară în unele sectoare industriale. De ce nu se întâmplă acest lucru este un subiect pentru o discuție separată, dar, de fapt, putem remarca faptul că în intervale mici, de câteva luni, nu va exista sprijin suplimentar din partea cererii la nivelul așteptat de patru dolari pentru un milion BTU.

Acestea fiind spuse, nu putem ca să nu facem o precizare foarte importantă. Toate cele enumerate mai sus se aplică așa-numitelor prețuri spot (simplificate) pentru GNL. Prețurile pentru gazul lichefiat, prevăzute în cadrul contractelor care depind de prețul petrolului, sunt mult mai mari.

De exemplu, în ianuarie, când prețul mediu pe piața spot ale gazelor naturale lichefiate în Asia erau de 4,7 Dolari, livrările legate de petrol erau de nouă dolari pentru un milion BTU. Un astfel de preț fiind deja rentabil pentru toți producătorii.

Ce-i drept, trebuie să înțelegeți că acesta este un preț mediu ponderat, inclusiv pentru contractele vechi cu un coeficient ridicat de atașament la petrol. Pentru contractele noi, acest raport este mai mic. Se poate estima că, chiar și la un preț de 60 de dolari pentru un baril, gazul lichefiat din Asia va costa aproximativ 7 dolari pentru un milion BTU. Acest preț este, de asemenea, acceptabil pentru majoritatea producătorilor și este de peste două ori mai mare decât prețurile spot actuale.

Prin urmare, nu va fi deloc surprinzător dacă GNL pe care compania chineză a încercat să-l refuze nu a fost conform prețurilor spot, ci gaz destul de scump, legat de „petrol”.

Într-un fel sau altul, în ultimii ani am observat un contrast între situația de pe piața petrolului și cea a gazului. Coaliția OPEC+ s-a format pe piața petrolului, care protejează (când are mai mult succes, când - mai puțin) nivelul de preț necesar. Dar crearea unui „OPEC pe gaz”, în condițiile actuale, pare foarte puțin probabilă (dimpotrivă, este o problemă de războaie de prețuri și protejarea cotei sale de piață), prin urmare, în condițiile în care prețurile în exces nu reușesc. O problemă suplimentară este faptul că gazul, în special pentru GNL, în caz de exces este mult mai dificil de depozitat și de făcut rezerve în comparație cu petrolul.

Principala întrebare rămâne: care este raportul dintre vânzările de GNL și prețurile „la fața locului” (spot) și cele dependente de „petrol”? Nu există careva estimări. În plus, tabloul de pe piața GNL este foarte pestriț: aici este abundența comercianților care cumpără și vând gaz în același timp, iar cel de-al treilea tip de preț legat de prețurile nutriamericanilor. Cu toate acestea, potrivit diferitelor estimări, „spotul” este deja peste un sfert, poate chiar până la o treime din piață, dar rămâne dominantă, în special pentru sectorul asiatic.

Aici, însă, este important ce se va întâmpla în situația cu proiectele noi. După cum se părea recent, „spotul” ar trebui să joace un rol din ce în ce mai important în determinarea prețului livrărilor. Iar acum se poate presupune că evenimentele recente vor face din nou ca prețul petrolului să fie relevant (deși cu un coeficient mai mic decât acum câțiva ani), ceea ce va proteja mai fiabil investițiile producătorilor în cadrul proiectelor noi.

Un exemplu în acest sens este Arctic GNL 2, proiectul ruses ”Novatek”. Decizia de investiție a fost luată anul trecut. Știrea din februarie 2019: Novatek intenționează să vândă 50% la ”spot”, restul - la contracte. Și știri total diferite din octombrie 2019 (chiar înainte de vârful prețurilor cauzate de coronavirus, dar când se apropia deja supraproducția de GNL): nu există decizii concrete privind cota de gaze pe piața „spot”, cu toate acestea, astfel de vânzări vor fi în producție generală.

Să facem o concluzie.

Extragerea petrolului
© Sputnik / Виталий Тимкив
În primul rând - desigur, trebuie să atragem atenția la prețurile de pe piața spot a gazelor. Cu toate acestea, să ne amintim că ponderea contractelor cu dependente de prețurile la petrolul este, de asemenea, destul de mare. Din păcate, nu toți producătorii dezvăluie în mod explicit cota anumitor contracte din portofoliul lor (acest lucru se aplică atât în cazul vânzătorilor de GNL, cât și a gazelor de rețea; în primul rând, acesta este un exemplu al Gazprom), ceea ce face dificilă estimarea prețului mediu de vânzare al gazelor și GNL.

În al doilea rând, în ciuda tuturor deficiențelor cunoscute ale sistemului de constituire a prețului la GNL (totuși, gazul a devenit mult timp un produs independent, iar ponderea petrolului în structura consumului de energie scade), acest proiect, datorită disponibilității acordurilor OPEC+ și a unui preț al petrolului mai mult sau mai puțin stabil, va stabiliza piața. Pe termen lung, toți participanții la piață vor beneficia de acest lucru, deoarece nimeni nu are nevoie de schimbarea prețurilor cauzată de supraproducție sau de deficit.

În acest context, contractele pentru proiectele GNL planificate rămân un subiect interesant de analiză. Rămâne de observat dacă vânzătorii vor fi de acord să crească cota prețurilor spot la noi contracte sau dacă cumpărătorii sunt de acord să mențină dependența de petrol.

Tematic

Gaz rusesc livrat Bulgariei prin "Turkish Stream" din 1 ianuarie - detalii
Cât timp am putea rezista fără gaz și de ce Moldova este obligată să-și facă rezerve
Tagurile:
armaghedon, Gaze naturale


Știrile Zilei