05:08 09 Iulie 2020
În direct
  • EUR19.48
  • USD17.27
  • RUB0.24
  • RON4.02
  • UAH0.64
Analitică
Sa primesc un link scurt
137 0 0

Marele economist Nouriel Roubini a scris o analiză în care arată cele 10 tendințe nefaste și riscante care aduc dezechilibrele și riscurile ce afectează economia globală și sunt exacerbate de greșelile din politică.

BUCUREȘTI, 25 mai, Sputnik, Dragoș Dumitriu. Unul dintre cei mai cunoscuți economiști ai lumii, americanul Nouriel Roubini, cel care a anticipat criza din 2008, vine acum cu un avertisment mondial: urmează nu doar o recesiune, dar și o recuperare extrem de lungă.

Supranumit Dr. Doom datorită analizelor sale cu rezultat sumbru, Nouriel Roubini a scris o analiză pentru ”Project syndicate” în care arată că după criza financiară din 2007-09, dezechilibrele și riscurile care afectează economia globală au fost exacerbate de greșelile de politică.

”Mai degrabă decât să abordeze problemele structurale pe care le-a dezvăluit colapsul financiar și recesiunea care a rezultat, guvernele au creat riscuri și discrepanțe majore, care au făcut inevitabilă o altă criză”, scrie Roubini.

În contextul actualei situații, Roubini arată că revenirea economiei ar putea fi în formă de ”U” – varianta optimistă - sau chiar în formă de ”L”, prin urmare, o variantă mai lentă, cu o recesiune mai puternică – adică după scădere, economia nu revine puternic, ca în cazul ”U”, ci se menține la cotă scăzută timp îndelungat. Ori, acum economistul vede o variantă de revenire care include ambele – mai întâi „U”, apoi ”L”.

”Din păcate, chiar dacă Marea Recesiune duce la o recuperare neplăcută în formă de U în acest an, o „Depresiune mai mare” în formă de L va urma mai târziu în acest deceniu, din cauza a zece tendințe nefaste și riscante”.

Și iată cele zece tendințe expuse de Nouriel Roubini în analiza publicată de ”Project Syndicate”:

1. Deficitele și riscurile lor corolare: datorii și neplată. ”Răspunsul politic la criza COVID-19 atrage după sine o creștere masivă a deficitelor fiscale - de ordinul a 10% din PIB sau mai mult - într-un moment în care nivelul datoriilor publice în multe țări era deja ridicat, dacă nu durabil – iar pierderea de venituri pentru multe firme înseamnă că nivelul datoriilor din sectorul privat va deveni nesustenabil”. Ceea ce poate duce la falimente - și la o recuperare extrem de grea.

2. Bomba cu ceas demografică din economiile avansate. Criza COVID-19 arată că trebuie să fie alocat mult mai mult sistemelor de sănătate și că asistența medicală universală și alte bunuri publice relevante sunt necesități, nu lux – iar majoritatea țărilor dezvoltate au societăți îmbătrânite, deci finanțarea unor astfel de cheltuieli în viitor va face ca datoriile implicite din sistemele de sănătate și securitate socială de astăzi să fie mult mai mari.

3. Riscul crescând de deflație. Pe lângă faptul că provoacă o recesiune profundă, criza creează, de asemenea, o scădere masivă a mărfurilor (mașini și capacități neutilizate) și a piețelor muncii (șomaj în masă), precum și o prăbușire a prețurilor la mărfuri, cum ar fi petrolul și metalele industriale. ”Acest lucru face ca deflația datoriei să crească, deci crește riscul de insolvență”, spune Roubini.

4. Devalorizarea monedei. Pe măsură ce băncile centrale încearcă să combată deflația și să elimine riscul creșterii ratelor dobânzii (ca urmare a acumulării masive a datoriilor), politicile monetare vor deveni și mai neconvențional; pe termen scurt, guvernele vor trebui să administreze deficite fiscale monetizate pentru a evita depresia și deflația.

”Cu toate acestea, de-a lungul timpului, șocul rezultat din de-globalizarea accelerată și a noului protecționism reînnoit vor face ca efectul ”Stagflation” (creștere a inflației și șomajului concomitent) să fie inevitabil”, consideră Nouriel Roubini.

5. Întreruperea (digitală) pe scară largă a economiei. Odată cu milioane de oameni care își pierd locul de muncă sau muncesc și câștigă mai puțin, lipsa de venituri și de avere din economia secolului XXI se vor lărgi în continuare.

”Pentru a proteja împotriva șocurilor viitoare ale lanțului de aprovizionare, companiile din economiile avansate vor reloca producția din regiuni cu costuri reduse către piețele interne cu costuri mai mari”, scrie Roubini avertizând – ”În loc să ajute muncitorii acasă, această tendință va accelera ritmul automatizării, punând o presiune în jos asupra salariilor - și mai departe aruncând flăcările populismului, naționalismului și xenofobiei”.

6. De-globalizarea, rezultat al factorului descris anterior. ”Pandemia accelerează tendințele de balcanizare și fragmentare care erau deja în curs de desfășurare”, spune economistul, subliniind că ”SUA și China se vor decupla mai repede, iar majoritatea țărilor vor răspunde prin adoptarea de politici protecționiste și mai mult pentru a proteja firmele autohtone și lucrătorii de perturbări la nivel mondial”.

”Lumea post-pandemică va fi marcată de restricții mai stricte la circulația bunurilor, serviciilor, capitalului, forței de muncă, tehnologiei, datelor și informațiilor”, spune Roubini. ”Acest lucru se întâmplă deja în sectoarele farmaceutic, echipament medical și alimentar, în care guvernele impun restricții la export și alte măsuri protecționiste ca răspuns la criză”.

7. Slăbiciunea economică, de șomajul în masă și inegalități. ”În condiții de creștere a nesiguranței economice, va exista un impuls puternic pentru ca străinii dă devină țapi ispășitori pentru criză. Muncitorii și cohorte largi ale clasei de mijloc vor deveni mai susceptibili la retorica populistă, în special propunerile de restricționare a migrației și comerțului.

8. Diferendul geostrategic dintre SUA și China. În timp ce administrația Trump depune toate eforturile pentru a da vina pe China pentru pandemie, regimul președintelui chinez Xi Jinping va spune că SUA conspiră pentru a împiedica ascensiunea pașnică a Chinei. Se va intensifica decuplarea sino-americană în comerț, tehnologie, investiții, date și aranjamente monetare.

9. Un nou război rece între SUA și rivalii săi - nu doar China, dar și Rusia, Iran și Coreea de Nord. Odată cu apropierea alegerilor prezidențiale ale SUA, există toate motivele pentru a se aștepta la o ascensiune a războiului cibernetic clandestin, care poate duce chiar la confruntări militare convenționale. ”Deoarece tehnologia este arma cheie în lupta pentru controlul industriilor viitoare și în combaterea pandemicii, sectorul tehnologic privat american va deveni tot mai integrat în complexul național-industrial de securitate”, arată Roubini.

10. Perturbarea mediului. După cum a arătat criza COVID-19, aceasta (perturbarea mediului) poate provoca ravagii mai mari decât o criză financiară. Epidemiile recurente (HIV din anii 1980, SARS în 2003, H1N1 în 2009, MERS în 2011, Ebola în 2014-16) sunt, ca și schimbările climatice, ”în esență catastrofe provocate de om, născute din standarde sanitare și sanitare precare, abuzul natural sisteme și inter-conectivitatea în creștere a unei lumi globalizate”.

”Pandemiile și numeroasele simptome morbide ale schimbărilor climatice vor deveni mai frecvente, severe și costisitoare în anii următori”, scrie ”Dr. Doom”.

Nouriel Roubini conchide: aceste zece riscuri, care erau deja mari înainte de pandemia COVID-19, ”amenință acum să alimenteze o furtună perfectă care aruncă întreaga economie globală într-un deceniu de disperare”.

Și, totuși… ”Până în anii 2030, tehnologia și conducerea politică mai competentă pot fi capabile să reducă, să rezolve sau să minimizeze multe dintre aceste probleme, dând naștere unei ordini internaționale mai inclusive, cooperante și mai stabile”.

Dar, încheie economistul, ”orice final fericit presupune că găsim mai întâi o modalitate de a supraviețui viitoarei mari crize”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Tematic

Criza solidarității: Se va salva Europa pe sine însăși?
Expert: Moldova se va confrunta cu cea mai mare criză economică de la Independență încoace
Tagurile:
economia globală, criză


Știrile Zilei