22:13 07 Iulie 2020
În direct
  • EUR19.56
  • USD17.31
  • RUB0.24
  • RON4.04
  • UAH0.64
Analitică
Sa primesc un link scurt
Coronavirusul, știri de ultima oră (823)
321 0 0

În ce mod va afecta pandemia de coronavirus economia Moldovei și ce măsuri poate întreprinde statul pentru a minimiza consecințele acesteia, dar și ce așteptări are populația țării, aflați din analiza Sputnik.

CHIȘINĂU, 26 mai - Sputnik, Anna Gorban. Experții prognozează că, din cauza pandemiei coronavirusului, anul 2020 va fi cel mai dificil pentru economia globală din ultimii 100 de ani. Republica Moldova se confruntă cu o criză în contextul instabilității politice, deficienței acute de resurse și înrăutățirii condițiilor climaterice. Situația ar putea fi agravată de un al doilea val al pandemiei în toamna acestui an, de probabilitate căruia mulți specialiști nu au nicio îndoială.

Sărăcia nu este un viciu?

Blocarea activității economice și restricțiile de circulație în timpul pandemiei au făcut ca populația Moldovei să fie și mai săracă. Potrivit unui sondaj realizat de IData, aproape 30% dintre cetățenii țării și-au redus semnificativ veniturile de la începutul epidemiei, iar fiecare al doilea are o rezervă rezerva de bani pentru cel mult o lună.

Economistul Veaceslav Ioniță a menționat că cel mai mult au avut de suferit cei care activează pe cont propriu, care constituie aproximativ 70 de mii de moldoveni.

"Acestea nu sunt doar deținătorii de patente, ci și toți cei care vând în piețe, pe străzi, mici fermieri etc. În condițiile închiderii piețelor, aceștia au rămas fără venituri", a declarat expertul.

În timpul crizei au scăzut și transferurile de bani din străinătate. Potrivit Băncii Naționale, în aprilie 2020 volumul transferurilor bănești către Moldova a scăzut cu 11,5% față de aprilie 2019. Conform prognozelor preliminare ale INCE, fluxul de bani proveniți de la emigranții plecați la muncă peste hotare în acest an ar putea să scadă cu aproximativ 40%. Iar aceste transferuri reprezintă o sursă importantă de venit pentru populația țării, în special pentru cea din zonele rurale.

În condițiile unui deficit bugetar semnificativ, autoritățile nu pot stimula consumul prin intermediul indemnizațiilor unice, care rămân la nivelul plăților simbolice. Victoria Fală, cercetător INCE, explică: ”Cel mai eficient mod de a ajuta oamenii este să sprijini sectorul de afaceri și, prin urmare, să salvezi locurile de muncă. În acest fel, Guvernul rezolvă simultan două probleme: ajută atât afacerile, cât și oamenii”.

Businessul: Cum ar putea fi susținut?

Măsurile restrictive într-un fel sau altul afectează toate sectoarele economiei moldovenești. Expertul Roman Chircă a menționat că cel mai afectat a fost sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele), transportul, turismul, cluburile de fitness, dar și alți reprezentanți ai sectorului serviciilor. În condiții de pandemie, o anumită creștere este înregistrată în sectorul alimentar (cu 25-30%).

Autoritățile moldovenești s-au confruntat cu o sarcină dificilă: găsirea unui compromis între menținerea măsurilor de carantină și necesitatea stimulării economiei. Statul a luat mai multe decizii menite să atenueze lovitura asupra întreprinzătorilor: amânarea plății impozitelor, restituirile TVA, dobânda de stat la împrumuturi, subvenții la impozitele pe salarii, înghețarea controlului financiar etc.

Cu toate acestea, măsurile întreprinse reprezintă doar un ajutor parțial: ca urmare a restricțiilor impuse și a cererii reduse, unele întreprinderi autohtone sunt deja în pragul falimentului. Veaceslav Cunev, președintele Asociației Companiilor IT, membru al Consiliului Economic pe lângă președintele Republicii Moldova, este sigur că cel puțin 15% dintre restaurante nu se vor mai deschide.

”Piața s-a restrâns atât de mult astfel încât nu va mai fi loc pentru ei, nu au putut rezista aceste două luni”, a explicat expertul.

Cunev pledează pentru ca măsurile de sprijin să fie luate în funcție de fiecare ramură și direcție a industriei, dacă este posibil, să se acorde sprijin financiar sub formă de subvenții, în special în agricultură. Un exemplu în acest fel ar putea fi o decizie luată în domeniul industriei turismului precum amânarea rambursării plăților până la sfârșitul anului 2021.

Situația din sectorul de afaceri este complicată și de o schimbare accentuată a comportamentului consumatorilor. Oamenilor le este frică să cheltuiască bani, pur și simplu nu știu ce se va întâmpla mâine.

Cunev consideră că, în aceste condiții, statul trebuie să stimuleze consumul de produse locale. "O acțiune de acest gen ar putea fi un program național de amploare, precum ”Cumpărați produse moldovenești” pentru a sprijini producătorul autohton. Vinificatorii, de exemplu, au lansat inițiativa Vinul Meu - oamenii sunt încurajați să cumpere vinuri moldovenești și, prin urmare, să sprijine Sectorul nostru vitivinicol”, a adăugat expertul.

Promovare online

O altă măsură importantă pentru susținerea afacerilor în condițiile unui posibil nou val al pandemiei ar trebui să fie trecerea la comerțul electronic al tuturor tipurilor de afaceri, pentru cele care acest lucru este posibil. Potrivit Băncii Mondiale, astăzi în Moldova doar jumătate dintre companii au propriul lor site sau pagină pe rețelele de socializare.

Cunev pledează pentru ca statul să ofere programe de subvenționare a companiilor pentru a crea magazine online, precum și pentru reducerea cheltuielilor privind comisioanele legate de plățile online.

”Acum ajung la 3% - aceasta este foarte mult și acest lucru nu permite mai multor tipuri de companii să vândă online, plus procedura complicată de conectare”, a spus specialistul.

Puneți un cuvânt bun și pentru agricultură ...

În condițiile de pandemie și de secetă, în sectorul agricol apar premizele unei crize grave. Economistul Sergiu Ungureanu consideră că vor supraviețui în temei gospodăriile mari (cu o suprafață de peste 1000 de hectare). Și iată, din nou, speranța principală este la stat. ”Este necesar să subvenționăm direct agricultura: să nu acordăm atât împrumuturi, cât mai ales granturi”, a adăugat expertul.

În ceea ce privește posibila insuficiență de cereale, potrivit lui Veaceslav Ioniță, nu există amenințări reale la adresa securității alimentare. Chiar dacă, drept urmare a secetei de iarnă-primăvară, țara nu are suficiente rezerve de cereale, acestea pot fi importate.

”Interzicerea exporturilor de grâu este de fapt să dai ultima lovitură fermierilor care se confruntă cu o perioadă dificilă. Obligarea unui producător agricol să vândă pe piața internă atunci când poate vinde în străinătate la un preț mai bun este o crimă", a subliniat economistul.

Totodată, potrivit fostului vicepremierului Alexandru Muravschi, sunt necesare mecanisme concrete de subvenționare și stimulare a exporturilor de fructe și legume și produse vitivinicole.

"De exemplu, Uzbekistanul a decis acum că Guvernul le va compensa exportatorilor agricoli 50% din toate costurile de transport. Acesta este un exemplu concret de sprijin în acest sens”, a explicat expertul.

Șomeri și imigranți. E mai bine acasă?

Potrivit mai multor prognoze, lumea se va confrunta cu șomajul în masă, inclusiv pe piețele mari. Această situație nu va ocoli nici Moldova, unde, din cauza măsurilor de carantină, mulți cetățeni au rămas fără muncă. În plus, de când a început criza, zeci de mii de emigranți s-au întors în țară (potrivit unor experți, până la 200 de mii).

Recent, premierul Ion Chicu a spus că autoritățile prognozează o creștere suplimentară a numărului de șomeri oficiali în țară de cel puțin trei ori. Guvernul a anunțat despre decizia de a aloca bani suplimentari pentru prestațiile de șomaj: suma a crescut de la 32 la 100 de milioane de lei.

Economistul și directorul Centrului de Studii și Reforme Strategice, Galina Șelari, consideră că, în contextul creșterii șomajului, oamenii se vor agăța de orice post vacant. Dar va fi deosebit de dificil pentru cei care contează să se întoarcă la muncă în Europa, deoarece în mai multe țări ale UE se mențin măsurile restrictive. De altfel, șomajul este în creștere și acolo.

Potrivit lui Veaceslav Cunev, emigranții care se întorc acasă ar putea rămâne în țară dacă statul ar crea condiții de maxim confort pentru a începe o afacere în Moldova.

”Sunt persoane foarte flexibile, active și inovative. Trebuie să eliminăm eventualele probleme birocratice, comisioane și plăți asociate cu inițierea propriei afaceri, pentru a gândi alte măsuri de stimulare. Desigur, nu este o sarcină banală. Dar trebuie să medităm asupra acestui lucru și ar trebui să existe un dialog serios” - a menționat specialistul.

Ce se va întâmpla cu prețurile și cu Leul?

Experții consideră că în actuala criză nu există premise reale pentru creșterea prețurilor și nici pentru o devalorizare accentuată a leului. Potrivit lui Circă, scăderea generală a cererii și a inflației (probabil cu 3,5% până la sfârșitul anului) va influența pozitiv asupra stabilității monedei naționale.

"Nu văd niciun motiv serios pentru nicio scădere semnificativă a ratei leului. Este supraevaluat, iar o mică devalorizare a acestuia, cu 1-2%, poate avea efecte pozitive, inclusiv pentru promovarea exportului”, a explicat expertul.

Chircă a adăugat că fluctuațiile mici ale prețurilor sunt posibile, dar chiar și în condiții de secetă, prețurile mai mari la produsele de panificație sunt puțin probabile.

"Trăim în condițiile unei piețe deschise și putem compensa orice lipsă prin importul de produse. Mai mult, pe fundalul tendinței inflaționiste din acest an, este mai probabil să vedem o scădere generală a prețurilor, decât creșterea acestora", a subliniat economistul.

O altă veste bună: scăderea prețurilor la energie la nivel mondial datorită ieftinirii petrolului poate crea condiții pentru reducerea prețului la gaze, a energiei electrice și a combustibilului în Moldova. Totuși, specialistul în energie Victor Parlicov consideră că nu există niciun motiv pentru un optimism exagerat.

"Nu ar trebui să supraestimați rolul acestui factor pentru utilizatorul final. Scăderea prețurilor în lume va reduce povara plăților în valută pentru acoperirea importurilor, dar trebuie să înțelegeți că acest lucru nu generează venituri interne, mai ales într-o situație în care așteptăm o reducere a veniturilor în valută din străinătate, ca rezultat al reducerii exporturilor și a transferurilor bănești efectuate de emigranți”, a precizat expertul.

Revenirea la ”viața normală”

Cât de repede își va putea reveni Moldova în urma impactului cauzat de pandemie? Economista Galina Șelari consideră că tempoul de regenerare a economiei moldovenești va depinde de viteza de recuperare a partenerilor externi și, în special, a țărilor vecine, precum și de logistica transporturilor.

La rândul său, Veaceslav Ioniță a subliniat că, în medie, crizele economice din Moldova durează de la 9 luni la un an și jumătate.

”Cred că această criză va fi foarte profundă, dar de scurtă durată. Ne vom putea recupera destul de repede, altceva este că nu toate întreprinderile vor supraviețui", a adăugat expertul.

Potrivit lui Chircă, chiar dacă un al doilea val pandemic va lovi țara în toamnă, până la sfârșitul anului procesele de recuperare vor predomina în economie, care se va consolida în 2021. Între timp, trebuie să facem ” o nimica toată”: să supraviețuim furtunii cu pierderi minime.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră (823)

Tematic

Un pas important: Noi oportunități de dezvoltare în domeniul turismului din Moldova
Republica Moldova și Uniunea Europeană – realitatea în cifre comparative
Rusia salută reducerea producției de petrol de către Arabia Saudită - detalii
Tagurile:
criză, coronavirus, economia Moldovei


Știrile Zilei