17:32 14 August 2020
În direct
  • EUR19.79
  • USD16.71
  • RUB0.23
  • RON4.09
  • UAH0.61
Analitică
Sa primesc un link scurt
253 0 0

Peste jumătate de milion de euro. Atât a fost obligat să plătească statul în 2019 în urma hotărârilor emise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

CHIȘINĂU, 2 iul - Sputnik. Republica Moldova continuă să plătească sume exorbitante pentru hotărârile arbitrare ale unor instanțe naționale. Anul trecut, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a obligat statul să le plătească despăgubiri reclamanților în valoare de 536.196 de euro - cu peste 300 de mii de euro mai mult în comparație cu 2018.

Este lesne de înțeles că lucrurile nu merg deloc bine în sistemul judiciar din țara noastră, dacă luăm în calcul că valoarea prejudiciilor pe care autoritățile trebuie să le plătească în urma hotărârilor CEDO a crescut de mai bine de două ori într-un an.

Nereguli în justiția din Moldova

În 2019 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a pronunțat 54 de hotărâri în privința Republicii Moldova. În 39 de cazuri s-a constatat cel puțin o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului comise de magitrații moldoveni.

Cele mai multe nereguli se referă la neasigurarea de către instanțele din țară a unui proces echitabil. S-a constatat că articolul respectiv din Convenție a fost încălcat de 22 de ori. În topul încălcărilor admise se numără și neexecutarea hotărârilor judecătorești și neasigurarea protecției proprietății. În cazul ultimei încălcări au fost emise 13 hotărâri în defavoarea statului Republica Moldova. 

Detenția în condiții inumane, tratamentul inuman și degradant în raport cu cei care își ispălesc pedeapsa în penitenciar și examinarea ineficientă a plângerilor în acest sens - toate acestea rămân probleme care din an în an ne sărăcesc bugetul de stat cu zeci de mii de euro. 

Pentru ce păcate ale judecătorilor statul a plătit cel mai mult

Cele mai mari compensații statul a fost obligat să le plătească profesorilor turci de la un liceu privat din Chișinău, care au fost expulzați din Republica Moldova în 2018 pentru pretinsele legături cu mișcarea Fethullah Gülen. 

CEDO a constatat violarea articolelor 5.1 şi 8 din Convenția pentru Drepturile Omului şi a obligat Guvernul Republicii Moldova să achite câte 25000 de euro pentru cinci cetăţeni turci, ale căror drepturi au fost încălcate şi care s-au adresat la CEDO. Suma totală pentru despăgubirea prejudiciului moral este de 125000 de euro, echivalentul a 2.560 000 de lei, ceea ce constituie un prejudiciu în proporții deosebit de mari, cauzat intereselor publice. 

„Curtea a concluzionat că privarea de libertate a reclamanților la 6 septembrie 2018 nu fusese legală sau necesară în sensul Articolului 5.1 (f) și nici lipsită de arbitrariu. Privarea lor de libertate a constituit un transfer de persoane în afara cadrului legal, de pe teritoriul statului reclamat în Turcia, care ar fi eludat toate garanțiile oferite reclamanților de către dreptul național și internațional”, se menționează în hotărârea CEDO. 

Arbitrariul în hotărârile judecătorilor moldoveni

O hotărâre a Curții Europene care arată că sistemul judiciar din țară are numeroase carențe se referă la o reclamantă care s-a plâns că a fost plasată în arest preventiv și la domiciliu timp de aproximativ trei săptămâni în lipsa unei suspiciuni rezonabile de comitere a unei infracțiuni.

În acest sens, CEDO a constatat „cu îngrijorare” că, în motivarea deciziei de aplicare a măsurii preventive, Curtea de Apel Chișinău a explicat că „arestul preventiv a avut drept scop pedepsirea și descurajarea comportamentului antisocial și că manifestările nejustificate de clemență ale reclamantei ar fi putut încuraja comportamentul antisocial și afecta încrederea societății în organele de forță.

În context, Curtea subliniază că scopul detenției preventive este de a promova interesele justiției prin aducerea suspectului în fața autorității de drept competente și nu de a-l pedepsi sau de a-i descuraja pe alții de la comiterea infracțiunilor.

CEDO a constatat că instanțele naționale nu au prezentat motive relevante și suficiente pentru a dispune privarea de libertate a reclamantei.

Ce soluții propune statul 

Caracterul nemotivat și contradictoriu al deciziilor instanțelor judecătorești, admiterea tardivă a cererilor, eșecul de a audia martorii, casarea arbitrară a hotărârilor judecătorești irevocabile continuă să fie constatate în mod frecvent de către Curtea Europeană în hotărârile sale împotriva Republicii Moldova, se menționează în raportul agentului guvernamental cu privire la hotărârile CEDO din 2019.

Pentru a înceta aceste practici lipsite de transparență, autoritățile susțin că Institutul Național al Justiției
organizează activități de formare continuă a judecătorilor cu privire la aplicarea jurisprudenței
CEDO în ordinea juridică internă.

„Standardele garantării dreptului de acces la justiție, inclusiv principiile securității raporturilor juridice, constituie o prioritate în acest sens”, se menționează în raportul agentului guvernamental.

Potrivit procedurii, atunci când CEDO constată lipsa unui proces echitabil, agentul guvernamental
informează Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Supremă de Justiție despre încălcările
respective pentru a fi aduse la cunoștință tuturor judecătorilor. În același timp, în anumite cazuri se solicită prezentarea unor explicații. Dar sunt oare suficiente aceste măsuri, care nu se soldează decât cu mustrări sau pedepse disciplinare? 

Avocatul Ion Dron a declarat anterior în studioul Sputnik Moldova că judecătorii care figurează în dosare pierdute la CEDO nu ar trebui să beneficieze la plecarea din sistem de indemnizații de sute de mii de lei. 

Dron spune că acest mecanism trebuie revăzut de urgență, inclusiv modul în care este evaluată activitatea judecătorilor la finalul carierei.

„Consider că persoanele cărora le-au fost aplicate măsuri disciplinare în legătură cu condamnarea la CEDO, în urma cărora statul a fost prejudiciat, nu ar trebui să nu beneficieze de aceste indemnizații la plecarea din sistem. Mă întreb de ce nu, în condițiile în care un judecător figurează într-un dosar în care Moldova a plătit. Noi nu îl condamnăm pe acest judecător pentru hotărârea emisă, dar din punct de vedere material el nu beneficiază de această indemnizație. Putem plafona prin lege indemnizațiile la plecare care să constituie nu mai mult de 15 sau 20 de salarii medii pe economie, dar să nu ajungem la aceste cifre care sfidează opinia publică”, a precizat avocatul Ion Dron pentru Sputnik Moldova.

De altfel, Parlamentul urmează să examineze în timpul apropiat un proiect de lege care prevede că vârsta de pensionare a judecătorilor ar putea fi majorată gradual, pentru ca magistrații să se pensioneze în aceleași condiții ca restul cetățenilor.

Inițiativa legislativă mai prevede că judecătorii riscă să fie lipsiți de indemnizații de câteva sute de mii de lei, pe care le primesc în prezent când demisionează din sistem. Guvernul a avizat pozitiv acest proiect de lege.

Ar putea pune capăt această inițiativă hotărârilor arbitrare emise uneori de judecătorii moldoveni? Timpul și cifrele din bonul de plată care i le întinde statului în fiecare an Curtea Europeană pentru Drepturile omului ne vor arăta... 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Tematic

Scandalul CEDO – Soros se amplifică! Implicații în cazul Kovesi contra România
Votat: Hotărârile CEDO și ale CC ar putea fi examinat de o comisie parlamentară
Tagurile:
Moldova, despăgubiri, CEDO


Știrile Zilei