01:58 22 Aprilie 2021
În direct
  • EUR21.64
  • USD18.02
  • RUB0.24
  • RON4.39
  • UAH0.64
Analitică
Sa primesc un link scurt
16601

Criza politică internă, care continuă după alegerile prezidențiale, împinge economia Moldovei într-o spirală descendentă.

Olga Suharevskaya, magistru în politică externă, jurist

Criza politică internă, care continuă după alegerile prezidențiale, împinge economia Moldovei într-o spirală descendentă.

Și în timp ce parlamentul și noul președinte ale clarifică cine este mai important, nimeni nu se apucă să rezolve problemele fundamentale ale țării. După cum spunea un clasic, «cercul acestor revoluționari este îngust, ei sunt extrem de departe de popor».

Cu toate acestea, poporul nu este mai puțin departe de aceștia, preferând, pur și simplu, să plece din țară.

Moldova fără moldoveni?

În conștiința oamenilor care își amintesc de URSS, imaginea Moldovei a fost înrădăcinată nu de anecdote, cea mai mare parte a lor fiind anoste, ci de vinuri și coniacuri de lux, de fructe coapte, de cântecele Sofiei Rotaru și de oameni veseli și ospitalieri. Și de cărți. De exemplu, aproximativ jumătate din biblioteca mea personală, colectată de trei generații de rude, este reprezentată de lucrările clasicilor mondiali, publicate în Moldova. Din păcate, prăbușirea URSS-ului a afectat grav soarta acestei mici republici, «făcând cunoștință» rușilor și ucrainenilor cu alți moldoveni: cu oameni care caută un loc muncă pentru o bucată de pâine.

Pe parcursul anilor de independență, Moldova a pierdut aproape jumătate din populație. Potrivit previziunilor ONU, până în 2050, populația va scădea cu încă 30%, iar după 10 ani țara nu va fi capabilă să plătească pensiile, întrucât un angajat va întreține doi pensionari. «Cartea Mondială a Faptelor CIA» oferă o prognoză și mai pesimistă: până în 2050, populația va scădea cu aproximativ 44%.

Cel mai periculos este faptul că părăsesc țara cei mai tineri și mai capabili cetățeni. 46% dintre emigranți fac parte din grupele de vârstă 21-30 ani și 31-40 de ani. Cu toate acestea, potrivit ONG-ului IDIS Viitorul, 40% dintre moldoveni cu vârsta de peste 45 de ani și 40% dintre cetățenii bogați visează să plece pentru a dispune de un sistem medical mai bun și de o educație mai bună. După cum menționează președintele Asociației Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova, Victor Mocanu, «specialiștii fug din Moldova într-un ritm alarmant – oamenii sunt, pur și simplu, obosiți de dificultățile financiare și de bătăliile politice permanente.  Deja astăzi, în agricultură, în special în partea de nord a țării, există o lipsă de forță de muncă. Moldova poate rămâne în curând fără medici, fără profesori, fără clasă intelectuală, fără tineri, iar câmpurile vor fi prelucrate de către originarii din Africa și Asia».

Cel mai interesant este faptul că acest lucru se întâmplă deja. În 2019, fermierii moldoveni au fost nevoiți, în loc de compatrioții lor care au mers la muncă în Rusia, Europa, Israel și Canada, să invite uzbecii pentru a recolta merele. Dar, dacă analizăm îndeaproape ratele de creștere a economiei și dezvoltării industriale a țărilor din Asia Centrală, peste câțiva ani este puțin probabil că vor fi interesate de Moldova îmbrățișată de UE. O vor putea ajuta poate doar Tadjikistanul și... Ucraina, unde salariile din sectorul agricol au devenit mai mici decât cele din Republica Moldova.

Depopularea este extrem de neuniformă, afectând, într-o măsură mai mare, regiunile și satele sărace din nordul țării. Potrivit Biroului Național de Statistică, în ultimii 10 ani, 150 sate au dispărut de pe harta țării. Dacă considerăm că mica Moldovă este o țară agrară, atunci acest rezultat nu poate fi numit altfel decât o catastrofă. Nu este dificil de prevăzut că îmbătrânirea rapidă a populației rurale va duce la o accelerare dramatică a depopulării teritoriului. Împreună cu oamenii, se pierd și competențele. Muncitorii veniți de peste hotare, desigur, pot strânge mere, dar nu pot dezvolta astfel de ramuri ale industriei agroindustriale tradiționale, cum ar fi grădinăritul, viticultura, legumicultura, vinificația și creșterea tutunului.

Cu o lipsă de personal se confruntă și rămășițele industriei. Potrivit directoarei Fabricii de cusut din Chișinău, Tamara Luchian, până de curând, compania producea 55 de mii de articole de îmbrăcăminte pe lună, iar acum performanța a scăzut cu o treime din cauza lipsei de lucrători. Acest lucru a determinat apariția problemelor cu clienții, care așteaptă ca lucrările să fie realizate la timp și în înregime.

De problema demografică s-a ocupat fostul guvern, în frunte cu Ion Chicu, creând Comisia Națională pentru Populație și Dezvoltare. Este adevărat că crearea comisiilor nu ajută la nimic, iar autoritățile, implicate în bătălii politice, nu au timp să se ocupe de dezvoltarea economică a statului. În plus, strategia de dezvoltare a Moldovei în sine este profund eronată.

Aspiratorul demografic european

Problemele economice ale Moldovei, care au drept consecință exodul masiv al populației, sunt departe de a fi unice. Toți vecinii țării, care au proclamat cursul de integrare europeană, se confruntă cu deindustrializare, cu distrugerea agriculturii și cu emigrarea forței de muncă.

Un exemplu semnificativ poate fi Ucraina, care, la fel ca Moldova, a încheiat un Acord de asociere cu UE și a obținut regimul de traversare a frontierei fără vize. Acum, autoritățile amână constant recensământul populației, deoarece scara pierderilor demografice poate fi șocantă. Șeful partidului «Uniunea forțelor de stânga», Maxim Goldarb, a estimat că, în baza volumului de achiziționare a pâinii, în Ucraina, trăiesc efectiv nu mai mult de 24 de milioane de oameni. Vă reamintim că, în 1991, în toată țara atârnau posterele «Suntem 52 de milioane».

Situația nu este mai bună nici în țările Europei de Est, care au reușit să devină membre ale Uniunii Europene. Populația fostelor republici Baltice ale URSS-ului s-a redus în ansamblu cu 1,68 milioane de persoane. În special, în Lituania, populația a scăzut de la 3,7 la 2,9 milioane, în Letonia – de la 2,7 milioane la 1,99 milioane de persoane, în Estonia – de la 1,6 milioane la 1,3 milioane de persoane. Potrivit raportului ONU privind situația demografică de pe planetă, proporțional cu numărul populației, cele mai mari scăderi sunt prognozate pentru Lituania și Bulgaria, locuitorii cărora, în 2050, privind prognoza, vor fi cu 23% mai puțin decât în ​​2019, urmate de Letonia (22%) și Ucraina (20%). Iar Eurostat crede că, până în 2100, poporul lituanian va dispărea.

În ultimii 30 de ani, Bulgaria a fost părăsită de aproape 2 milioane de cetățeni, inclusiv de 0,5 milioane din momentul aderării la UE. Aceeași tendință este caracteristică și României, care este «lumină din fereastră» pentru unioniștii moldoveni. Din 1989, țara a pierdut mai mult de 3,5 milioane de persoane, inclusiv mai mult de 1,5 milioane după intrarea în componența UE. Jumătate din tinerii din categoria de vârstă 16-35 ani visează să părăsească România.

Particularitatea Moldovei în acest context constituie emigrarea semnificativă și în Rusia. Până în 2014, atunci când rubla rusă s-a depreciat, direcția rusă a fost cea care a prevalat din cauza cunoașterii limbii ruse de către cetățenii moldoveni și a ușurinței de adaptare în Federația Rusă. Cu toate acestea, potrivit statisticilor, Federația Rusă își păstrează încă primul loc. În 2019, 3660 de persoane au părăsit Moldova pentru a pleca în alte țări, dintre care 1941 – în Federația Rusă, de 2 ori mai multe persoane față de 2016.

Muammar Gaddafi
© Sputnik / Владимир Федоренко
Cauzele emigrării în masă sunt comune tuturor țărilor din regiune. A apărut un fel de cerc vicios. Distrugerea industriei și a agriculturii a dus la o reducere a locurilor de muncă, fapt ce a provocat emigrarea. Iar acum, din cauza lipsei forței de lucru, posibilitatea dezvoltării economice este blocată, care, din nou, duce la degradarea tuturor sferelor și la creșterea emigrației. Pentru a se integra peste hotare, oamenii sunt gata la orice. După cum scrie publicația germană Die Welt, cetățenii Moldovei, deghizați în țigani, se grăbesc în Germania, Olanda și Suedia, astfel încât, cel puțin câteva luni, să trăiască în Europa. Solicitând azil, ei locuiesc în taberele pentru refugiați, beneficiind acolo de condiții confortabile, de hrană și de îngrijire medicală, chestii de care nu beneficiază acasă. Iar uneori – de un bilet de întoarcere acasă. Întrucât în UE ajung în mod legal, un astfel de «concediu» poate fi aranjat la infinit, primid un refuz de azil și redepunând cererea.

Se pare că «comerțul cu gastarbeiteri» nu deranjează conducerea Moldovei, care depune eforturi semnificative pentru a facilita angajarea cetățenilor săi în UE, Rusia și Israel. Acest lucru este mult mai ușor decât să dezvolți potențialul industrial al statului, să sprijini agricultura, să creezi locuri de muncă și să ridici standardele sociale.

Lovește concurentul

Din păcate, nu există niciun temei pentru previziuni optimiste privind îmbunătățirea situației economice și demografice din Moldova. Odată cu sosirea la putere a Maiei Sandu, «alegerea europeană» pare irevocabilă.

După ce și-a pierdut ireversibil industria, țara, precum «colegii» din Europa de Est, riscă să-și piardă și agricultura. Cel puțin, partea sa high tech. Anume așa s-a întâmplat în statele Baltice, unde fabricile de zahăr, complexele de prelucrare a peștelui și întreprinderile de animale sunt închise. Sau în Bulgaria care și-a pierdut faimosul «ardei bulgăresc». Și Grecia poate servi drept exemplu, unde vinificația și producția de ulei de măsline au fost îngropate. Iar în Ungaria a dispărut nu numai vinicația, ci și conservele «Globus», bine-cunoscute întregului «Pact de la Varșovia». Vechia Europă, care investește în propria agricultură mii de miliarde de euro, nu are nevoie de concurența «europenilor din est». Și dacă fostele țări socialiste, care au reușit să devină membre ale UE, primesc cel puțin subvenții din fondurile structurale europene, atunci pentru Moldova acest lucru nu este prevăzut.

Într-o anumită măsură, situația a fost salvată de conferirea Republicii Moldova, în timpul conducerii lui Igor Dodon, statutului de observator în cadrul Uniunii Economice Euroasiatice, grație căruia peste 100 de întreprinderi agricole moldovenești au primit dreptul de livra produsele lor în Federația Rusă fără a plăti taxele vamale. Exporturile către Rusia în 2020 a constituit 352,9 milioane de dolari, dintre care 68,96% au fost produse alimentare și agricole. Dar Maia Sandu a recunoscut deja cooperarea cu Uniunea Eurasiatică ilegală și a solicitat, de asemenea, retragerea trupelor ruse din Transnistria, fapt care riscă să priveze Moldova de avantajele anterioare privind scutirea de taxe vamale.

Secetă fără precedent din 2019 și epidemia de coronavirus în contextul instabilității politice și a unui nou «atac de integrare europeană» al Chișinăului oficial a înrăutățit și mai mult economia țării. S-a ajuns la punctul în care Moldova riscă să-și piardă calea ferată, unde lucrează 7,5 mii de oameni. Și aceștia pot fi potențiali emigranți.

La menținerea cursului politic extern actual, într-o perspectivă strategică, Moldova merge de la rău la și mai rău. O alternativă ar putut fi continuarea integrării în Uniunea Eurasiatică, unde produsele moldovenești sunt competitive, ceea ce ar fi contribuit la crearea de noi locuri de muncă în țară și la reîntoarcerea populației. Dar, din păcate, rapiditatea anti-constituțională a Maiei Sandu vorbește în favoarea faptului că atât guvernul, cât și parlamentul, cu ajutorul «fraților mai mari» de la Bruxelles și Washington, vor deveni, de asemenea, «pro-europeni».

Iar Rusia, care liberalizează legislația privind migrația locuitorilor țărilor CSI, va aștepta noi fluxuri de cetățeni moldoveni după încheierea pandemiei.

Opinia autorului poate să nu coincidă cu poziția redacției

Tagurile:
depopulată, MOLDOVA

Știrile Zilei