17:55 15 Octombrie 2019
În direct
  • EUR19.38
  • USD17.56
  • RUB0.27
  • RON4.07
  • UAH0.71
Off-shore, imagine simbol

Afaceriștii din off-shore nu vor mai putea participa în orice fel de activitate în Moldova

© Fotolia/ momius
Economie
Sa primesc un link scurt
Activitatea Parlamentului Moldovei - știri de ultimă oră (197)
94 0 0

Statul reglementează participarea firmelor off-shore la proceduri de privatizare, parteneriat public-privat, achiziții publice și concesiuni în Republica Moldova.

CHIȘINĂU, 4 oct – Sputnik. Deputații de la Chișinău au votat astăzi, în prima lectură, un proiect de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative, numit în parlament  ”Legea deoffshorizării”.

Proiectul prevede modificări ce vizează definirea noțiunilor de participant la privatizare, ofertant în domeniul parteneriatului public-privat, operator economic, participant la procedurile de achiziție publică, precum și la concesiunile de lucrări și servicii.

Argumentele autorului

Autorul proiectului, deputatul Igor Munteanu, a declarat că securitatea financiară a statului de drept în Republica Moldova, care se referă atât la securitatea tranzacțiilor financiare cu participarea societăților comerciale, în special a instituțiilor financiare, cât și la stabilitatea bugetului țării, stabilitatea drepturilor și principiilor pe care le garantează Constituția Republicii Moldova, impune măsuri adecvate de natură să prevină participarea subiecților ce provin din jurisdicții ce nu respectă standarde internaționale de transparență în orice fel de activitate care poate pune în pericol interesele naționale ale statului și interesele cetățenilor Republicii Moldova.

”Până în acest moment, Republica Moldova a implementat mai multe obligații internaționale în domeniul de prevenire și combatere a unor activități infracționale cu caracter ostil, referindu-ne în particular la prevederile Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Cu toate acestea, sectorul public a rămas expus unor grave riscuri de securitate dinspre grupuri infracționale locale și internaționale, ceea ce impune necesitatea adoptării unor norme și metode de a limita și constrânge acțiunile acestora prin intermediul jurisdicțiilor ce nu implementează standarde internaționale de transparență”, a declarat Munteanu de la tribuna Parlamentului în timpul prezentării proiectului.

Deputatul a amintit că în conformitate cu un studiu al Global Financial Integrity, fluxurile financiare ilegale reprezintă 1,2 miliarde de dolari anual dor pentru Republica Moldova.

”Suma totală a fluxurilor ilicite de capital estimate doar pentru ultimii 10 ani au reprezentat 10 miliarde de dolari. Jumătate din valoarea estimată anual a fluxurilor ilegale reprezintă importurile subevaluate, prin utilizarea companiilor aflate în jurisdicții offshore”, a declarat parlamentarul.

Acesta a mai spus că a două schemă exploatată pe larg de către companiile care contractează autoritățile statului constă în supraevaluarea importurilor, ceea ce le permite să scoată ilegal din Republica Moldova 350-400 de milioane de dolari.

”A treia schemă de offshorizare a economiei în Republica Moldova este legată de practicarea unor prețuri fictiv reduse prin care din această schemă sunt extrase 170-200 de milioane de dolari anual. Iar a patra schemă a fluxurilor ilegale ține de practicarea exporturilor la prețuri fictiv ridicate prin care, anual, în Republica Moldova intră din jurisdicții offshore circa 80-100 de milioane de dolari, cel mai des această schemă este folosită la finanțarea ilicită a partidelor politice”, a menționat autorul proiectului. 

Potrivit deputatului, la momentul actual, activitatea ilegală de spălare a banilor și de finanțare a terorismului este supravegheată la nivelul tranzacțiilor financiare, fie prin virament, fie în numerar, care au loc prin intermediul instituțiilor financiare și a participanților profesioniști pe piața financiară nebancară.

”Altfel spus, supravegherea circulației fondurilor din jurisdicțiile ce nu corespund standardelor internaționale de transparență are loc doar în partea ce ține de tranzacțiile financiare nemijlocite”, a spus Munteanu.

În opinia deputatului, pe lângă aceste forme de tranzacționare, care pot prejudicia interesele financiare ale Republicii Moldova, există căi legale pentru subiecți de drept privat, care provin din jurisdicții care nu respectă standarde internaționale de transparență, să participe la relațiile civile.

”Se impune necesitatea identificării altor căi de participare a acestor subiecți, precum și a reglementării adecvate în legislația națională a restricțiilor pentru a nu permite intrarea în circuitul civil a activelor din străinătate care nu au putut fi supuse verificărilor privind legalitatea obținerii lor, precum și a nu admite exodul de capital și controlul resurselor strategice ale țării din partea subiecților de drept ce provin din jurisdicții ce nu respectă standarde internaționale de transparență”, a precizat autorul proiectului.

Ce se va schimba în legislația națională

Prin aceste modificări se urmărește asigurarea implementării eficiente și comprehensive a angajamentelor asumate de Republica Moldova în domeniul prevenirii spălării banilor și asigurarea transparenței fondurilor, inclusiv angajamentele din Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora.

Reglementările propuse au drept scop stabilirea restricțiilor de participare la proceduri de privatizare, parteneriat public-privat, achiziții publice și concesiuni pentru persoanelor juridice fondate de subiecți din jurisdicții care nu respectă standarde internaționale de transparență, persoanelor juridice în componența cărora figurează, direct sau indirect, una sau mai multe persoane (fondatori, asociați, acționari, administratori, beneficiari efectivi) înregistrate sau cu reședință în astfel de jurisdicții, persoanelor juridice înregistrate în Republica Moldova în cazul în care cotele de participare în capitalul social aparțin persoanelor juridice înregistrate în jurisdicții ce nu implementează standarde internaționale de transparență, fie persoanelor juridice în componența cărora figurează, direct sau indirect, una sau mai multe persoane înregistrate sau cu reședință în astfel de jurisdicții.

Proiectul oferă un cadru adițional pentru a consolida colectarea de impozite și evitarea transferului acestora în jurisdicții ce nu respectă standarde internaționale de transparență, cu utilizarea mecanismelor de evaziune fiscală.

Ce prevede în prezent cadrul legal

În urma analizei legislației în vigoare și a practicilor comerciale existente, în Republica Moldova subiecții de drept din jurisdicții străine dispun de posibilitatea de a participa în tranzacții de diverse tipuri la următoarele etape:

  • Participarea persoanelor fizice și juridice ce provin din jurisdicții ce nu respectă standarde internaționale de transparență la contracte de achiziții publice, contracte de parteneriat public-privat, inclusiv contracte de concesiune;
  • Participarea persoanelor fizice și juridice ce provin din jurisdicții ce nu respectă standarde internaționale de transparență la anunțurile publice de vânzare a activelor statului.

Cadrul legal pentru aceste domenii nu restricționează participarea persoanelor ce provin din jurisdicții ce nu respectă standarde internaționale de transparență.

Тема:
Activitatea Parlamentului Moldovei - știri de ultimă oră (197)

Tematic

Paisprezece persoane reţinute pentru spălarea a 11 milioane de lire sterline
Dimineața CNA a efectuat descinderi într-un amplu dosar de spălare de bani
Tagurile:
Parlament, spălarea banilor, firme off-shore


Știrile Zilei