07:14 28 Martie 2017
Chişinău+ 8°C
În direct
Dragoș Dumitriu

Protestele din România: Ce a „stârnit” furia poporului

© Sputnik / NICU GONCEAR
Editorialist
Sa primesc un link scurt
România cuprinsă de proteste (22)
57232

Editorialistul Sputnik a analizat celaltă parte a protestelor din București și a încercat să clarifice lupta dintre „clanurile politice”

Dragoș Dumitriu, editorialist Sputnik.

Anul 2017 a început în România sub semnul luptei politice, însă nu în sensul tipic al înțelegerii acestei expresii — cu formarea unei coaliții de guvernare în Parlament, pe de o parte, și președintele țării, care ar trebuie să aibă un rol apolitic, echidistant, pe de altă parte.

Cine a ieșit la proteste

Anul 2017 a început sub semnul luptei politice — dar una nefirească, între o colaiție de partide, pe de-o arte și președintele statului, teoretic apolitic, de cealaltă parte. Dar, președintele s-a erijat în vectorul unor instituții ale statului, în primul rând segmentele "de forță", procurorii și serviciile speciale, în fruntea cărora sunt persoane numite, prin lege, de președinte. În plus, președintele a știut să își atragă de partea sa mari masse de oameni, în majoritate tineret din Capitală și marile orașe.

Ce i-a făcut pe oameni să iasă în stradă?

Imediat după succesul Partidului Social Democrat în alegerile parlamentare, victorie confirmată la jumătatea lunii decembrie 2016 și întărită de intrarea în Parlament a aliaților liberali din ALDE, s-a constituit o majoritate parlamentară solidă, care a manifestat dorința de se instala repede la putere și a trece la realizarea programului de guvernare.

De menționat că programul respectiv este unul dintre cele mai ambițioase din istoria României capitaliste, încercând să atingă puncte exterm de diverse și uneori chiar antagonice — creștere salarială generală, cu majorări substanțiale în sănătate și educație, creșterea pensiilor, dar și scăderi de taxe și impozite; în același timp se prevăd investiții în infrastructură, în susținerea întreprinderilor mici — deci o anumită renaștere a segmentului economic afectat de concuranța multinaționalelor. Pe scurt, un program a cărui realizare ar fi o performanță pentru orice țară.

Președintele este contra

Dar, imediat după alegeri, Președintele a început o tactică de încetinire a demersurilor de preluare a puterii de către noua coaliție, a refuzat fără să motiveze prima propunere de premier, iar imediat după numirea premierului Sorin Grindeanu a întreprins o acțiune care avea să marcheze perioada următoare — și încă o influențează.

De remarcat că, în perioada care a urmat alegerilor, au avut loc mișcări interesante în zona serviciilor secrete; astfel fostul vicepreședinte al Comisiei parlamentare de Control a SRI, ex-deputatul Sebastian Ghiță, care era pus sub control judiciar pentru o acuzație complexă de corupție, a dispărut, la ora actuală fiind dat în urmărire internațională; Ghiță este unul dintre cei mai bogați oameni din România, este patronul celei mai puternice televiziuni de știri, iar din locația necunoscută în care se află a transmis casete înregistrate în care a făcut dezvăluiri acuzatoare la adresa șefei DNA (parchetul anticorupție) și a șefeului militar al Serviciului Român de Informații. Ca urmare a acestor dezvăluiri, generalul Coldea, director adjunct al SRI, a demisionat.

Un act neconstituțional

Revenind la Președinte, acesta a adoptat, după alegeri, o retorică anticorupție. De menționat că această retorică nu l-a caracterizat până în ultima vreme, asupra sa planând acuzații privind acumularea averii dar și obținerea, de către familia sa, a unor imobile în perioada în care era primar al municipiului Sibiu. Imediat după instalarea cabinetului Grindeanu, Președintele a venit pe neașteptate în ședința de Guvern, fapt care, în opinia unor juriști de renume (de exemplu fostul premier, prof.univ.dr. Adrian Năstase) a fost un gest neconstituțional.

În respectiva ședință președintele a acuzat guvernul că pregătește două ordonanțe de urgență (OUG) care vizează modificări ale Codului Penal, dar și o amnistie și o grațiere. În ciuda faptului că pe agenda ședinței nu se aflau aceste acte, s-a dovedit că, într-adevăr, la ministerul Justiției s-au redactat proiecte pentru ordonanțe privind grațierea și modificare Codului penal.

Mai mult, aceste ordonanțe au fost pregătite, redactate în formă brută, pe computerul consilierei șefului PSD, Liviu Dragnea, devenit între timp președinte al Camerei Deputaților. Acest fapt a provocat o reacție virulentă a presei, a Opoziției și a revoltat multă lume.

„Dosarul politic” Liviu Dragnea

Motivul principal al enervării poartă un nume — Liviu Dragnea. În aprilie 2016, președintele PSD a fost condamnat (definitiv) la doi ani închisoare cu suspendare, într-un dosar privind organizarea Referendumului din 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu — un caz contestat și acuzat ca fiind „dosar politic" (în orice caz, este singurul lider politic care a suferit o asemenea condamnare).

În paralel cu condamnarea, lui Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru un dosar vizând fapta de „instigare la abuz în serviciu și la fals intelectual"; concret, în perioada în care era președinte al Consiliului Județean Teleorman, Dragnea ar fi cerut să fie anagajate la Consiliu persoane care, în fapt, lucrau la filiala PSD din județ. În condițiile în care ar suferi orice condamnare, oricât de mică, lui Dragnea i s-ar activa și executarea din prima condamnare, deci ar fi încarcerat pentru mai mulți ani.

În ce constau modificările din Codul Penal

Ideea propusă de președinte, de presă, de opoziție, dar și de ONG-uri este că ordonanțele au fost date special pentru Dragnea și pentru mai mulți politicieni sau oameni de afaceri care au suferit condamnări sau se află în anchetă.

Dar, alături de nemulțumirea acestora, s-au alăturat vocile magistraților, atât ale Procurorului General al României, al șefei DNA, al Consiliului Superior al Magistraturii, care acuză în primul rând cealaltă parte a modificărilor, anume cele de la Codul penal. Acestea limitau perioada în care se pot face denunțuri, o armă importantă în dosarele de corupție, dar se limitau și sumele de la care se condamnă abuzul în serviciu.

Din toate aceste proteste s-a născut ideea că PSD și guvernul vor să oprescă lupta anticorupție, să scape "penalii" de dosare. În plus, românii s-au simțit mințiți, înșelați de faptul că guvernul nu lucrează transparent, că are alte interese.

Iar guvernul a alimentat aceste acuzații; mai precis, au alocat termene foarte scurte pentru dezbaterea ordonanțelor, liderii politici au avut atitudini considerate sfidătoare, iar cea mai acuzată faptă a fost trimiterea spre publicare a Ordonanței, a modificării legilor, în timpul nopții, iar Monitorul oficial le-a tipărit după miezul nopții — fapt care s-a aflat imediat și a produs furia mulțimilor.

PSD și guvernul au fost acuzați pentru faptul că aceste modificări ale legilor nu erau propuse prin prin programul de guvernare, că au fost ascunse până la venirea la putere; de cealaltă parte, s-a motivat urgența prin câteva hotărâri ale Curții Constituționale care impuneau modificare, "în maxim 45 de zile", a unor prevederi. În același timp, se invoca o Directivă europeană în același sens, dar și iminența unei condamnări al României la CEDO pentru încălcarea normelor pentru deținuți, ceea ce ar fi dus la o amendă anuală de aproape 100 de milioane de dolari.

De menționat că, în tot acest timp, atitudinea presei s-a radicalizat, accetuându-se o polarizare — astfel, trei televiziuni "de știri" (RTV, Realitatea și Digi24), au devenit tribune ale partizanatului politic, chiar al radicalismului. În aceeași direcție s-a manifestat și presa scrisă.

În aceste condiții, în ciuda unui ger puternic — de —10 grade Celsius — au început manifestațiile.

Astfel, pe 18 ianuarie aproape 4.000 de oameni au manifestat în București, și circa 1000 în diverse orașe din țară. Motivele — apărarea justiției împotriva intetnției guvernului de a modifica legislația penală.

Dragoş Dumitriu este jurnalist şi realizator TV, fost deputat naţionalist şi conservator în Parlamentul României, promotor al analizei sistemice.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției Sputnik.

Тема:
România cuprinsă de proteste (22)

Tematic

A șaptea zi de proteste în România: relatare din Piața Victoriei
Opinie: multinaţionalele scot oamenii la proteste în Bucureşti
Proteste în toată România: ce a stârnit nemulțumirea cetățenilor
Tagurile:
dezvăluiri, Coldea, ALDE, lupta politică, Sebastian Ghiță, PSD, program de guvernare, guvernare, protest, București, România
Reguli de utilizareCOMENTARII




Știrile Zilei