08:33 22 August 2019
În direct
  • EUR19.75
  • USD17.79
  • RUB0.27
  • RON4.18
  • UAH0.71
Ghenadie Vaculovschi

De ce mutilăm propriul nostru Parlament? - lectură printre rânduri

© Sputnik / Miroslav Rotari
Editorialist
Sa primesc un link scurt
Ghenadie Vaculovschi
16380

Ce se va alege din Parlamentul Republicii Moldova dacă în acesta vor rămâne numai 71 de deputații, aleși pe circumscripții uninominale și care vor fi lipsiți de imunitate parlamentară?

Culegem deja roadele unui pas teribilist

Primul pas teribilist, care nu are nimic în comun cu o inginerie sănătoasă de construcție a unui stat funcțional, a fost deja făcut. La insistența „opoziției anti-oligarhice", guvernarea proeuropeană și proamericană s-a autosesizat și s-a „autobiciuit", și-a tras un glonț în picior din „dragoste profundă pentru năzuințele poporului", dornic să-și „recapete dreptul de a-și alege președintele". A făcut totul, cu sprijinul generos al Curții Constituționale a Republicii Moldova (CCM), pentru revenirea la alegerea șefului statului prin vot popular. Un slogan populist a devenit normă constituțională.

Nimeni nu a luat seama la avertismente

La ora actuală, avem exact situația despre care mai mulți, inclusiv subsemnatul, au avertizat în repetate rânduri: președintele ales de întregul popor este în război politic cu majoritatea parlamentară și cu guvernul pe care aceasta l-a generat. Mare noroc are această guvernare că nu a depins de Igor Dodon desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru… Dar e foarte posibil ca alte majorități parlamentare să se pomenească în situații deloc fericite. De exemplu, cine s-a gândit în iulie 2000 că sistemul prost de alegere a Președintelui în Parlament (acea majoritate păguboasă de 3/5 necesară la alegerea șefului statului) va conduce la o criză atât de mare și de ridicolă în 2009? Probabil, foarte puțini!

Gestul eroic al Curții Constituționale

Grebla „reformei constituționale" a fost călcată iarăși în martie 2016 de Curtea Constituțională, care, liberă și nesilită de nimeni, fără a încerca să facă jocul unor forțe politice, a hotărât că Parlamentul a greșit în 2000. Autoritatea de jurisdicție constituțională a „repus" în funcțiune mecanismul anterior de alegere a șefului statului. Curtea a constatat că Parlamentul a greșit prin toate normele constituționale noi adoptate pe 5 iulie 2000. De fapt, aproape prin toate, cu excepția uneia: Curții „i-a plăcut" numai faptul că Parlamentul a majorat vârsta minimă pentru a candida la șefia statului — de la 35 la 40. Doar această modificare constituțională a fost operată în iulie 2000 cu respectarea strictă a procedurilor. În rest totul a fost caduc, găunos sub aspectul constituționalității. Nu este afirmația noastră, ci este constatarea „obiectivă” a CCM.

Парламент заседание 11.03.2016
© Sputnik / Мирослав Ротарь

Legi de unică folosință

Lăsând la o parte procedurile, voi sublinia că atât în 2000, precum și în 2016, cei care au intervenit în textul Legii Supreme au avut exclusiv mize conjuncturiste — de unică folosință — fără a încerca să privească într-un viitor mai îndepărtat cum ar fi posibilă aplicarea Constituției în alte circumstanțe, cum va funcționa în condițiile altor algoritme politice instituțiile statului și cum vor interacționa acestea! Se pare că aproape nimeni dintre cei care au pus umărul la cele două modificări de constituție nu a urmărit să facă mai bună funcționarea sistemului constituțional a Republicii Moldova. Miza a fost profitul politic (cel puțin) maximal la ziua respectivă și într-o perspectivă imediată. Atât. Iar după ei a venit potopul…

Și iarăși piciorul vrea să calce pe dinții de greblă

La ora actuală suntem martorii unei noi „intervenții chirurgicale" brutale în sistemul constituțional. Trei inițiative, care sunt interesante doar pentru câteva cercuri înguste, dar care nu au nimic în comun cu eficiența statului, așteaptă să fie înfipte în Constituția Republicii Moldova: votul uninominal, care ne va fi servit împreună cu ceva din conceptul mandatului imperativ, reducerea numărului de deputați de la 101 la 71 și lipsirea deputaților de imunitate.

Despre votul uninominal

Dincolo de retorici și de emoții, promotorii votului uninominal încă nu ne-au explicat cum prin noul sistem vom putea acoperi raioanele din estul țării (controlate de administrația separatistă de la Tiraspol) și cum va putea fi rechemat deputatul de către cei care îl aleg, dacă în țara noastră mandatul de deputat nu poate fi imperativ, pentru că e lovit de nulitate. Înseamnă asta oare o nouă intervenție în Constituție?

Deputați fără imunitate, ca fără coloana vertebrală

Situația e la fel de stranie când ne gândim la perspectiva în care deputații nu vor mai fi protejați de imunitatea parlamentară. În astfel de situații oare cât de liber va fi deputatul în activitatea sa de reprezentare a întregului popor, gândindu-se la anumite „abilități mai speciale" ale unora dintre lucrătorii organelor de drept care întocmesc dosare penale? Și oare cât de „rezistentă" și de „setoasă după corectitudine pură" ar trebui să fie guvernarea, pentru a rezista tentației de a reduce opoziția la tăcere prin intermediul organelor de anchetă?

Protest Politie parlament
© Sputnik / Miroslav Rotari

Ce vom face când nu ne vor ajunge deputați?

Am ajuns și la cifra de 71 de deputați. Am vrea ca autorii inițiativei să ne explice dacă nu cumva, reducând cu 30 la sută numărul de deputați în Parlament vom obține economii „salvatoare" în bugetul de stat; mai dorim să înțelegem cum va funcționa o astfel de miniatură de parlament atunci când o parte dintre deputați vor participa la lucrările forurilor internaționale. Numărul de deputați în Republica Moldova este și așa destul de mic. De ce ar trebui să încercăm să facem din Parlament un fel de CMC?

Despre importanța principiilor

Pe final reproduc un principiu foarte important, de care trebuie să se țină cont atunci când se intervine în textul Constituției. Acesta spune că „la revizuirea normelor din Legea Fundamentală a statului trebuie să se facă abstracție de personalități și de conjuncturi". Mai amintesc și de o altă tehnică a creației legislative: abstractizarea. Mai simplu: legislatorii noștri dexteri trebuie să-și imagineze cum vor funcționa normele pe care și le doresc, aidoma copiilor îndrăgostiți lulea de unele jucării, în tot felul de circumstanțe posibile. Abia atunci când va fi clar că ceea ce propun ei este bun și pentru o sumedenie de altfel de posibile situații viitoare, să purceadă la înaintare de inițiative legislative și la ridicarea mâinilor în vederea adoptării lor.
Opiniile exprimate de autor nu reflectă neapărat poziția redacției Sputnik Moldova.

Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.

Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>

Accesaţi aplicaţiile pentru Android >>

Tematic

Cum s-a ales Moldova cu Constituţie
Tagurile:
Mutilare, Reformă constituţională, Parlament, Curtea Constituţională, Ghenadie Vaculovschi, Igor Dodon, Andrian Candu


Știrile Zilei