08:28 15 Decembrie 2017
Chişinău+ 4°C
În direct
Vladimir Novosadiuc

De ce publicațiile proeuropene de la Chișinău promovează Sputnik Moldova

© Sputnik / MIROSLAV ROTARI
Editorialist
Sa primesc un link scurt
Vladimir Novosadiuc
36354

Pe prima pagină a ZDG a apărut logotipul Sputnik Moldova. Publicitatea, chiar de este negativă, tot publicitate rămâne, și-a zis atunci editorialistul Sputnik Moldova, bucurându-se sincer de fapta celor de la ZDG. Doar că apoi a urmat un fel de dezamăgire. Și iată de ce...

Un profesionist îl recunoaște pe alt profesionist de la distanță. Mai ales când este vorba de jurnaliști. Și dacă cineva are un alt punct de vedere, dar îl expună accesibil și coerent, făcând trimitere la fapte concrete, dar nu la chestiuni supte din deget, atunci acest jurnalist este demn de tot respectul. Cu un asemenea interlocutor ești gata să polemizezi sau chiar să accepți că el are dreptate.

Dar, în cazul în care cineva scrie un text îndeplinind o comandă, atunci ne pară rău pentru cei care i-au ”comandat muzica” respectivului jurnalist.

Nu stricați orzul pe gâștile

Să ne amintim că recent Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind combaterea propagandei rusești. În acest document, autorii afirmă că UE va răspunde acestei propagande nu prin altă propagandă, ci susținând presa liberă și independentă.

Mai jos veți vedea de ce fac trimitere anume la acest obiectiv al rezoluției.

Să ne amintim că rezoluția Parlamentului European îndeamnă Comisia Europeană și țările membre ale UE să sporească finanțările pentru "instrumentele democratice ale UE" care susțin independența mass-mediei în țările Parteneriatului Estic și Rusia. În mod special, Parlamentul European a solicitat alocarea de mijloace financiare suplimentare Fondului European pentru Democrație, Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și Monitorizarea libertății mass-media, precum și țărilor din Parteneriatul Estic (EaP Media Freedom Watch) și altele.

Zis și făcut. Banii au fost alocați. Inclusiv unor mijloace de informare în masă din Republica Moldova și unor organizații de media: tot felul de centre și programe.

Nu e bine să numeri banii din buzunarul altcuiva. Și nici nu ne propunem să facem asta, ci doar vom menționa niște cazuri care probează faptul că banii contribuabililor europeni sunt aruncați în vânt.

Pe mine mă privește mai puțin acest aspect. Doar că îmi pare rău că se întâmplă acest lucru, că funcționari europeni sunt luați de proști.

Domnilor sponsori, vă punem la dispoziție cifre și fapte

ZdG — cotidian de investigații jurnalistice. Tiraj total: versiunea rusă 1600 de exemplare, cea în limba română — în jur de 7000 de exemplare. La chioșc sunt vândute în ambele versiuni între o mie și două mii de exemplare. Redacției îi sunt returnate zilnic pachete de ziare nevândute. Sponsorii acestui proiect pot ei înșiși să verifice aceste informații în fiecare săptămână.

Acum despre site-ul acestei instituții mass-media. Marți, spre exemplu, site-ul a fost accesat de 8.814 vizitatori (potrivit trafik.ro). Spre comparație, Sputnik Moldova a fost vizitat marți de 57.006 vizitatori (Google. Analytics).

Acum despre conținutul ZdG.

Un citat din articolul "Monitorizare — altfel". Judecați și dvs.

"Printre cele mai populare portaluri de ştiri în limba rusă de la noi (]n Moldova — n.n.) sunt Komsomolskaya Pravda v Moldove şi Sputnik.md, care favorizează deschis politica pro Federația Rusă (mersi mult — n.n.), prin prezentarea distorsionată a faptelor, promovarea stereotipurilor şi falsurilor despre Ucraina, România, Uniunea Europeană, alte structuri europene, documentarea ştirilor dintr-o singură sursă, iar în majoritatea „materialelor jurnalistice", faptele sunt înlocuite de opinii şi comentarii subiective ale autorilor".

Un lucru nu pot să-l înțeleg. Colegii noștri ne acuză că, relatând despre cazul jefuirii conaționalilor noștri în Zatoca, am apelat la o singură sursă: "ştirea se bazează pe o singură sursă, care nici măcar nu este sursa directă. Lipsesc declaraţiile autorităţilor, documente care ar putea confirma cele relatate".

Probabil, noi ar fi trebuit să-i găsim pe respectivii infractori și să le cerem opinia, ca să avem cea de-a doua sursă.

Sau poate cineva a dezmințit ceea ce s-a întâmplat în Zatoca?

Dar poate colegii noștri doresc ca noi în general să nu scriem despre jafurile de acolo pentru că acestea au loc într-o țară vecină?

Păcat că percepeți literalmente instrucțiunile care vă sunt date.

Câteva detalii despre slănina ucraineană

Mie îmi place foarte mult slănina, mai ales cea ucraineană. Mirosul ei îmi aduce aminte de copilărie. Îmi amintesc, m-am pornit din Chișinău cu draga mea bunică Eufrosenia Petrovna, căreia oamenii îi spuneau baba Franea, în satul ei de baștină Galizinți din regiunea Hmelnițk.

Doamne, cât de gustoasă era acea slănină!

Ce vreau să spun? Că miercuri, 9 august (atenție, colegi de la ZdG, acesta poate fi subiectul pentru un nou material), la Radio Sputnik Moldova a fost pus pe post un material. Directorul Institutului Ucrainean de Evoluție a Societății, Oleg Soskin, a povestit în cadrul acestei emisiuni că anul trecut Rusia și Moldova au refuzat să mai cumpere slănină din Ucraina. Drept rezultat, exportul acestui produs strategic a căzut cu 98 la sută, comparativ cu volumele exportate în 2015.

"Pentru Ucraina acesta este un produs care o reprezintă, simbolic, iar sistarea exportului slăninii afectează imaginea acestei țări ca producător agricol.

Dacă ar fi să urmăm logica oponenților noștri de la ZdG și alte publicații din Moldova, care astăzi luptă cu "propaganda Kremlinului", și în acest caz aveam obligația să căutăm a doua sursă de informare care să confirme falimentul slăninii ucrainene?

Aici vreau să-l citez pe un alt luptător cu propaganda rusă, ministrul de externe al Românii, Teodor Meleșcanu, care a declarat la digi24: "Trebuie să ne opunem lor nu prin cenzură și propagandă, ci prin prezentarea faptelor concrete, care să-i dea publicului informațiile necesare".

Poate este cazul ca oponenții noștri să-și plece urechea la spusele fostului șef al Serviciului român de Informații Externe.

Îl vom mai cita aici și pe fostul ministru adjunct al afacerilor externe al Republicii Moldova Valeriu Ostalep, care a afirmat că "aderarea Republicii Moldova la NATO, ca și unirea cu România, precum și tancurile rusești, care iată vin peste noi — sunt doar niște lozinci politice, iar Republica Moldova trebuie să învețe să se apere, luând în considerare și relațiile cu Federația Rusă, care are obiectivele ei de securitate, ceea ce nu au înțeles Georgia și Ucraina".

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacției Sputnik.

Tematic

Margarita Simonian a răspuns la învinuirile lui Macron în adresa Sputnik și RT
Sputnik și RT - surse media preferate de Casa Albă. Cum a reacționat Simonian
Simonian: Ceea ce scrie Sputnik nu va scrie niciodată presa din UE
Tagurile:
propaganda rusă, tiraj, Ziarul de Gardă, ZdG, Federația Rusă, Ucraina, România, Moldova
Reguli de utilizareCOMENTARII



Știrile Zilei