12:07 18 Noiembrie 2017
Chişinău+ 5°C
În direct
Igor Dodon discută cu reprezentanții mass-media, 24 ianuarie 2017

La o aniversare: 2017, anul lui Igor Dodon

© Sputnik / MIROSLAV ROTARI
Editorialist
Sa primesc un link scurt
Nicu Goncear
8705

A trecut un an din noaptea de 13 noiembrie 2016, atunci când întreaga țara aștepta cu înfrigurare rezultatele alegerilor prezidențiale, care s-au încheiat în cele din urmă cu victoria triumfală a lui Igor Dodon

Ne amintim și acum de acele momente: reporterii Sputnik Moldova se aflau chiar în centrul evenimentelor, la CEC și la sediile electorale ale concurenților, urmărind derularea cursei prezidențiale. Dodon câștiga detașat, însă atmosfera rămânea încordată. Mulți se temeau că autoritățile vor încerca să împiedice obținerea victoriei de către liderul socialiștilor. Însă totul s-a încheiat cu bine și Igor Dodon a devenit cel de al cincilea președinte al Republicii Moldova, ales de întregul popor, pentru prima dată după 20 de ani. Anul care vine, 2018, a fost numit prin decret prezidențial anul lui Ștefan cel Mare. Dar a devenit oare 2017 a devenit oare anul lui Igor Dodon?

Dodon a adus la un nou nivel relațiile cu Federația Rusă

Ce s-a reușit:

În privința relațiilor Guvernului Republicii Moldova cu Rusia observăm un paradox trist. Rusia se numără printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Moldovei. Federația Rusă este țara garant al reglementării conflictului transnistrean și principala piață de muncă pentru gastarbeiterii moldoveni. Însă uneori ai impresia că majoritatea parlamentară și Cabinetul de Miniștri fac tot posibilul pentru a deteriora relațiile cu Rusia. Demonstrativ și cu scandal, în Moldova este interzisă intrarea persoanelor publice și a artiștilor din Rusia. Chișinăul oficial susține pe toate căile demersurile occidentale îndreptate împotriva Rusiei și difuzează propaganda antirusească.

Pe acest fundal dezolant, președintele Moldovei, Igor Dodon, a ales o altă linie strategică: de prietenie și colaborare cu Rusia, nepermițând să fie distruse legăturile istorice dintre cele două țări. Anume președintele, și nu guvernul, a fost nevoit să rezolve problemele exportatorilor moldoveni și ale gastarbeiterilor noștri din Rusia.

În urma acordurilor semnate de Dodon după întâlnirile cu președintele Federației Ruse Vladimir Putin, în anul 2017 a crescut considerabil exportul de mărfuri tradiționale moldovenești pe piața rusă. Creșterea a fost constatată la majoritatea absolută a categoriilor de mărfuri: fructe, legume, vinuri. Zeci de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, cărora le fusese interzisă intrarea în Rusia din cauza încălcării regulilor de imigrație, au fost amnistiați și au obținut dreptul de a munci iarăși în Federația Rusă.

Dodon reușește să stabilească contacte nu doar la nivel prezidențial, ci și parlamentar. În ziua în care s-a împlinit anul de la alegerea sa în funcția de președinte, Dodon a convenit cu Veaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, să fie reluate până la sfârșitul anului 2017 întâlnirile în cadrul Grupului Interparlamentar de Prietenie Moldova — Rusia.

Despre nivelul avansat al relațiilor dintre țările noastre vorbește și faptul că MAE al Rusiei l-a felicitat călduros pe președintele Moldovei cu ocazia primei aniversări de la victoria acestuia. Deși deja ne-am obișnuit cu faptul că la adresa țării noastre auzim mai mult declarații oficiale după un nou atac antirusesc întreprins de Chișinăul oficial.

Ce nu s-a reușit:

Deoarece nu dispune de suficiente competențe suficiente, președintele Moldovei, părere de rău, nu poate să neutralizeze complet consecințele atacurilor antirusești ale oficialităților moldovene. Pe Aeroportul din Chișinău continuă să fie „vânați" experți și artiști ruși, care pur și simplu nu sunt lăsați să intre în țară. Iar în Parlament majoritatea aflată la guvernare vine cu inițiativa de a interzice posturile TV din Rusia pentru a contracara, chipurile, propaganda rusească.

Reglementarea diferendului transnistrean: o nouă speranță

Ce s-a reușit

Președintele consideră că reanimarea dialogului în procesul de reglementare a diferendului transnistrean este una dintre problemele principale. Viitorul statalității Moldovei depinde direct de faptul dacă această problemă va fi soluționată.

Din primele zile de aflare în funcție, Igor Dodon a început să depună eforturi pentru activizarea dialogului, atât nemijlocit între cele două maluri ale Nistrului, cât și în cadrul formatului internațional „5+2". După o pauză de mai mulți ani, au fost reluate întrevederile între liderii Moldovei și Transnistriei: Igor Dodon s-a întâlnit de câteva ori cu Vadim Krasnoselski. Chestiunea reglementării conflictului transnistrean este una dintre cele mai importante și în cadrul întrevederilor lui Igor Dodon cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. Dodon abordează tema Transnistriei la Forumurile internaționale, inclusiv pe linia OSCE.

Dodon a discutat problemele legate de Transnistria și cu Sergio Mattarella, președintele Italiei, țară care va prezida OSCE în 2018. Dodon consideră că una dintre cele mai importante sarcini este consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Acest lucru este într-adevăr necesar, deoarece Chișinăul oficial se pare că acționează într-o cu totul altă direcție, preferând nu dialogul, ci presiunile dure și confruntarea iminentă.

Ce ar putea să nu reușească

Nu este clar dacă se va reuși organizarea următoarei runde de negocieri în formatul „5+2" (Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE — ca intermediari, iar SUA și UE în calitate de observatori). Ultima ședință în acest format, după o întrerupere de doi ani, a avut loc la începutul lunii iunie 2016 la Berlin. Chișinăul oficial declară că următoarea ședință poate avea loc până la sfârșitul anului, însă nu există nici o garanție că acest lucru se va întâmpla.

Cetățenii au recăpătat încrederea în statalitatea Moldovei

Ce s-a reușit

Păstrarea și consolidarea statalității și a neutralității Republicii Moldova reprezintă o altă sarcină strategică pe care și-a propus-o șeful statului. Nu este ceva ușor, ținând cont de faptul că România nu-și ascunde dorința de a ”înghiți” Republica Moldova, iar Guvernul deschide larg ușile pentru cooperarea cu blocul militar NATO.

Nu întâmplător, Dodon a declarat, prin decret, 2018 anul lui Ștefan cel Mare. Și nu întâmplător a inaugurat monumentul lui Dimitrie Cantemir la Moscova. Personalitatea istorică a marelui domnitor, care a unit Moldova medievală și a făcut-o să devină unul dintre cele mai puternice state de la acea vreme pe continentul european, îi însuflețește pe oameni și în zilele noastre. Iar personalitatea lui Dimitrie Cantemir, domnitor înțelept și clarvăzător, care înțelegea cât de importante erau pentru Moldova relațiile de prietenie cu Rusia, ar putea deveni un exemplu excelent pentru actualii diplomați moldoveni.

În opinia mai multor experți, astăzi are loc surparea treptată a suveranității și statutului de neutralitate al Moldovei. Președintele Dodon luptă anume cu acest fenomen, considerând că principalul dușman al suveranității țării noastre este unionismul. Adepții reunirii cu România nu au întâlnit până acum un adversar atât de consecvent și hotărât: Igor Dodon nu exclude faptul că în 2018 va iniția un referendum cu privire la interzicerea unionismului în Moldova.

Președintele Moldovei consideră inadmisibile și ilegitime tentativele de legalizare a statutului limbii române ca limbă de stat a țării și a propus totodată să fie desfășurat un referendum în această chestiune.

„În Constituția țării, în datele recensământului populației, în sondajele de opinie, în documentele de arhivă din Evul Mediu limba moldovenească a fost și este indicată până în prezent ca limbă istorică a poporului moldovenesc", a declarat Dodon.

Nu este de mirare că majoritatea experților, chiar și cei care nu împărtășesc opiniile șefului statului, sunt de acord că una dintre cele mai mari realizări ale lui Dodon este readucerea noțiunii „statalitatea Moldovei" în conștiința cetățenilor și încrederea în faptul că Moldova își va menține suveranitatea și nu va deveni parte a României.

Toată lumea cunoaște poziția consecventă a președintelui Moldovei în privința apărării statutului de neutralitate al țării noastre, care este împinsă tot mai insistent spre NATO. Noua Strategie a securității naționale, elaborată în prezent de experți la indicația lui Dodon, trebuie de asemenea să apere neutralitatea. Conform planului, acest document trebuie să fie prezentat spre aprobare în Parlament în anul 2018.

Ce nu s-a reușit

Unionismul și tentativele de a priva Moldova de statutul de neutralitate sunt două fațete ale aceleiași medalii. Deși Igor Dodon s-a opus vehement numirii nelegitime a ministrului Apărării, Guvernul și majoritatea parlamentară, fără a-și camufla dispozițiile „pro NATO", au desemnat totuși în această funcție candidatura lor, încălcând toate procedurile. Anterior, în pofida unei interdicții din partea președintelui țării, Guvernul a trimis ostași moldoveni să participe la aplicațiile militare „Rapid Trident" organizate de NATO.

Al cui va fi anul 2018?

Făcând o evaluare a anului 2017 și încercând să răspundem la întrebarea dacă a fost acesta sau nu anul lui Igor Dodon, trebuie să menționăm în primul rând aspectele evidente. Oricare ar fi acestea, inițiativele președintelui întâmpină o împotrivire acerbă din partea guvernului și a majorității parlamentare. Uneori ai impresia că administrația șefului statului este luată cu asalt, iar președintele însuși pare a fi un sportiv care este obligat să parcurgă distanța maratonului având legate de picioare pietre de moară.

Nu doar orice analist politic, ci, probabil, deja și orice elev își dă seama de ce se întâmplă toate acestea. Există două cuvinte care cad greu, ca lama unui topor, peste orice inițiativă a președintelui: „ Insuficiența competențelor".

De aceea, este pur și simplu uimitor cum, chiar și în asemenea condiții, Igor Dodon a reușit să realizeze multe. În primul rând, să păstreze și să dezvolte bunele relații dintre Moldova și Rusia, deși anume în această direcție sunt îndreptate cele mai dure atacuri din partea conducerii proeuropene a Moldovei.

Nu există nici un fel de dubii că anul 2018 va fi pentru Dodon anul luptei pentru extinderea atribuțiilor prezidențiale. Șeful statului a ajuns deja demult la acea linie de demarcație când insuficiența atribuțiilor este simțită, aproape fizic, ca un obstacol.

Aici, probabil, ar trebui să modificăm puțin ordinea aprecierilor.

Să recapitulăm ceea ce nu s-a reușit. Nu s-a reușit desfășurarea referendumului consultativ pe 24 septembrie, care conținea și întrebarea privind atribuirea unor competențe suplimentare președintelui Republicii Moldova — dreptul de a dizolva Parlamentul și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate.

Iar acum să vedem ce ar trebuie să reușească, potrivit lui Igor Dodon.

„Forma prezidențiala de guvernare e unica șansă de viitor a Republicii Moldova și vom valorifica această șansă împreună! Anunțăm despre demararea acțiunilor la scară națională în susținerea formei prezidențiale de guvernare", a spus Dodon în octombrie 2017. Acesta a condamnat acțiunile autorităților — „acțiunile anticonstituționale ale regimului de la putere".

Igor Dodon a vorbit despre importanța adoptării inițiativelor privind protecția socială a populației, modernizarea sferei educației, sănătății, dezvoltării economice, care au fost blocate la fel ca și inițiativa de organizare a referendumului din 24 septembrie.

Toate acestea sunt, într-adevăr, importante. De aceea nu putem avea dubii că anul viitor va fi unul „fierbinte". Și este clar pentru toată lumea că Igor Dodon va face tot posibilul pentru ca anul 2018 să devină cu siguranță anul său, al președintelui Moldovei.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacției.

Tematic

Igor Dodon, despre puterea și măreția Rusiei, de Ziua Unității Naționale
Veste bună pentru agricultorii din Moldova care exportă producția în Rusia
Stepaniuc: În primul an de mandat, Dodon a activat în condiții complicate
Încă un referendum în 2018? Declarația importantă pe care a făcut-o Dodon
Tagurile:
anul Dodon, competențe, alegeri prezidențiale, rezultate, victorie, referendum, Igor Dodon, Republica Moldova
Reguli de utilizareCOMENTARII



Știrile Zilei