02:52 19 Februarie 2020
În direct
  • EUR19.10
  • USD17.64
  • RUB0.28
  • RON3.99
  • UAH0.72
Editorialist
Sa primesc un link scurt
27610

Prin declarațiile sale nesăbuite, președintele Turciei transmite un semnal slăbiciune. De această părere este editorialistul Sputnik Irina Alksnis care analizează acțiunile pripite ale lui Erdogan în raport cu Rusia.

Președintele Turciei demonstrează a câta oară lumii întregi lipsa de reținerea și temperamentul impulsiv. Luni, înainte de vizita sa în Ucraina, Recep Tayyip Erdogan a declarat că țara sa nu recunoaște „anexarea ilegală a Crimeei”. Iar la Kiev a salutat garda de onoare cu cuvintele ”Slavă Ucrainei”.

În spatele acestor acțiuni, în mod evident, este dorința de a atinge Moscova și de a provoca iritarea acesteia, iar motivul a fost situația din jurul Idlib-ului sirian. În ultimele zile, Erdogan a reușit să acuze Rusia de încălcarea acordurilor și favorizarea Damascului. Ca de obicei, liderul turc nu și-a ales prea mult cuvintele, în particular, părții ruse i s-a transmis, potrivit lui, semnal „nu ne tăiați calea”.

După atâtea cuvinte dure rostite de la Ankara, reacția Kremlinului s-a dovedit a fi una extrem de calmă, iar pe acest fundal instabilitatea emoțională a părții turce demonstrează slăbiciune și incapacitate de a face față atât propriilor emoții, cât și situației care a provocat acest comportament.

Trebuie să reamintim că Idlib este o regiune situată în nord-vestul Siriei, care se învecinează cu Turcia. Acesta se află sub controlul forțelor anti-guvernamentale, inclusiv al unor grupări teroriste (în principal este vorba de Jebhat al-Nusra, interzisă în Rusia).

Cel mai important lucru însă este că interesele Turciei sunt extrem de puternice acolo, și vedem asta prin prezența unor grupări armate pro-turce și chiar a unor trupe regulate ale țării vecine. Acesta este motivul pentru care situația din Idlib a fost în repetate rânduri obiectul unor acorduri internaționale speciale, concepute astfel încât să stopeze ostilitățile de amploare în regiune, devenind o zonă de deescaladare fără a ceda Damascului controlul asupra acesteia.

Putin
© Sputnik / Сергей Гунеев
Cu toate acestea, armata siriană și-a păstrat dreptul de a lupta împotriva teroriștilor pe acest teritoriu. Lucru pe care îl și face - în decembrie, a început a doua etapă activă a unei operațiuni a trupelor guvernamentale din Idlib. În acest moment, luptele sunt purtate în afara orașului Sarakib.

Și, judecând după reacția bolnăvicioasă a Turciei, procesul în regiune se dezvoltă în favoarea Damascului.

Situația s-a agravat în urmă cu câteva zile, ca urmare a unui atac aerian asupra zonei Idlib. Atunci au murit opt cetățeni turci, inclusiv cinci soldați turci. Alți nouă soldați au fost răniți. Potrivit lui Erdogan, ca urmare a unei lovituri de răspuns, 76 de soldați sirieni au fost „neutralizați”.

Aproape niciunul dintre experți și observatori nu se îndoiește de faptul că, nici ceea ce se întâmplă și nici declarațiile dure ale liderului turc, nu vor genera schimbări principiale în relațiile țării sale cu Rusia - și el nu poate să nu înțeleagă acest lucru.

Faptul că interesele puterilor implicate în afacerile siriene sunt în mare parte multidirecționale nu este o noutate. Fiecare parte interpretează acordul în favoarea sa și profită de oportunitățile care apar. De exemplu, prezența armatei turce în Idlib este o încălcare a acordului actual, după cum a subliniat direct Ministerul sirian de Externe.

În același timp, în relațiile dintre Ankara și Moscova există atât de multe alte subiecte importante - de la ”Turkish Stream” și S-400 până la faimoasele roșii turcești - astfel încât situația complicată pe direcția siriană nu va putea afecta dramatic interacțiunea dintre cele două țări.

De fapt, putem observa modul în care funcționează strategia de politică externă a Rusiei privind menținerea stabilității, chiar și în zonele cele mai dificile și de conflict. Cel mai important element al acestei abordări este formarea unei rețele de diverse proiecte care funcționează pe principiile beneficiului reciproc și interdependenței. Aceasta reduce în mod semnificativ probabilitatea escaladării relațiilor și trecerea acestora în alte domenii de cooperare, obligând astfel părțile să soluționeze conflictele care apar în strictă conformitate cu specificul unei probleme concrete.

Președintele Erdogan a folosit tematica ucraineană în speranța că aceasta se va dovedi a fi destul de dureroasă pentru Moscova. Dar este evident că în Rusia acest subiect este relevant maximum pentru discuții în cadrul talk-show-urilor politice, iar sistemului de stat intern și de politică externă nu-i pasă de gradul de simpatie față de Kiev manifestat de liderul turc. Iar utilizarea unor pârghii mai importante de exercitare a presiunilor ar putea fi prea dureroasă pentru turci înșiși.

Așa că tot ce a reușit liderul turc este că a surprins prin emotivitatea, pripeala și tendința pentru acțiuni nesăbuite, ceea ce pentru un demnitar de stat de un asemenea rang este un semn de o gravă slăbiciune.

În același timp, ținând cont de starea actuală de lucruri și de bilanțul prealabil al relațiilor ruso-turce, cu siguranță nu Moscova este cea care ar trebui să se plângă pe particularitățile unui astfel de partener de la Ankara.

Tematic

Ucraina - cu un astfel de aliat nu ai nevoie nici de dușmani
Tagurile:
acuzații, Rusia, Recep Tayip Erdogan


Știrile Zilei