01:10 31 Mai 2020
În direct
  • EUR19.40
  • USD17.63
  • RUB0.25
  • RON4.01
  • UAH0.66
Editorialist
Sa primesc un link scurt
292820

Autoritățile din SUA se pare că sunt pe punctul de a lua o decizie istorică care ar determina petroliștii americani să reducă producția. Editorialistul Ivan Danilov analizează care este situația curentă în domeniu și ce ar putea urma.

Cel puțin la nivel oficial, Statele Unite nu au intrat în acordul OPEC+, în care sunt implicate Rusia și alte țări exportatoare de petrol, dar la un nivel neoficial, statul Texas, unde este produs cea mai mare parte a petrolului de șist american, poate să adere. Decizia fatidică de a forța companiile petroliere din epicentrul „revoluției de șist” să reducă producția ar putea fi luată pe 5 mai, iar proiectul de rezoluție al agenției de stat din Texas pentru reglementarea sectorului petrolier nu implică și cadouri (turta dulce). La dispoziția oficialilor există doar un bici greu sub forma unei oferte de amendare pentru fiecare baril „în plus”, iar pentru ca industria de șisturi să nu considere doar o cheltuială suplimentară pentru o afacere deja neprofitabilă, este propusă o amendă de la 1.000 de dolari pentru un baril, ceea ce ar face ca să-i tempereze chiar și pe cei mai mari producători de petrol.

Houston Chronicle, principala media din Texas, anunță detaliile planului de reducere și ce bătălii se vor desfășura în jurul adoptării acestei decizii:

”Comisia Căilor Ferate din Texas, care reglementează industria petrolului și a gazului, a deschis o discuție publică despre o propunere care va reduce producția de petrol de stat cu 20 la sută pe lună. <...> Textul ordinului propus a fost publicat înainte de ședința în care comisia ar trebui să voteze acest plan (Ședința va avea loc marți, 5 mai.) Comisia nu a emis comenzi de reducere a producției începând cu anii 1970, dar excesul global de țiței cauzat de pandemia coronavirus a determinat (companiilor petroliere de șist. - Notă. t.) Pioneer Natural Resources și Parsley Energy să solicite agenției să utilizeze această prerogativă, care a provocat o scindare în industria petrolului și a gazelor: o coaliție de mici producători și ecologiști care pledează pentru reducerea producției, în timp ce asociațiile comerciale din industrie, marile companii și operatorii de conducte sunt puternic împotrivă”.

O reducere de 20 la sută este aproximativ aceeași cantitate în cazul în care Texas sau Statele Unite în ansamblu ar fi semnat un acord cu OPEC+. Și este puțin probabil ca această cifră să fie aleasă din întâmplare. Se poate suspecta că există o anumită solicitare politică pentru o astfel de decizie, dar acest lucru nu garantează că va fi adoptată.

În prezent, în SUA funcționează modelul „piața decide”, ceea ce duce, de fapt, la incidente, cum ar fi scăderea recentă a prețurilor petrolului de marca West Texasul la valori negative, dar acest model este departe de a fi satisfăcător. Micii producători de petrol (iar în Texas există destul de multe companii în care sunt angajate cam 20 de persoane și produc mai puțin de 1000 de barili pe zi) care ar dori să reducă producția. Conform proiectului autorităților de reglementare din Texas, „mica afacere a petrolului” va fi scutită de cote și toate reducerile vor cădea asupra companiilor mari și mijlocii. Inițiatorii ideii de a reduce forțat producția cu implicarea demnitarilor aparține companiilor Pioneer Natural Resources и Parsley Energy, care sunt companii producătoare de petrol de șist, dar sunt mult mai mici decât gigantii industriei convenționale (tradiționale) a petrolului, precum Exxon sau Chevron. Companiile care inițiază aceste reduceri speră să scăderea producției să le permită să supraviețuiască până vor fi prețuri mai mari, în timp ce concurenții lor mai slabi din punct de vedere financiar din sectorul de șist vor intra în faliment.

Giganții producției convenționale de petrol, după cum subliniază pe bună dreptate jurnaliștii americani, sunt împotriva reducerilor, deși pe termen scurt pot obține beneficii financiare serioase. Există o explicație probabilă și logică pentru această poziție: ei vor să vadă mai întâi moartea tuturor companiilor de șist, adică să le lichideze pur și simplu ca o clasă, profitând de situația provocată de coronavirus și pentru aceasta sunt gata să tolereze prețurile ultra-scăzute timp de câteva luni sau mai mult. Desigur, la nivel oficial, ei spun că le pasă de piața liberă, dar este necesar un anumit nivel de naivitate pentru a da crezare acestei stări de spirit idealist a căpitanilor „vechiului” segment al industriei petroliere americane, care au suferit ani de zile din cauza amatorismului petroliștilor de șist.

Agenţia de informaţii financiare Bloomberg subliniază că finalul acestei istorii va fi oricum unul trist: ”Prețurile negative ale petrolului, cisternele care rătăcesc pe mare cu încărcătură pe care nimeni nu dorește să le primească și traderii, care dau dovadă de creativitate unde să mai păstreze petrolul. Următorul capitol din criza petrolului este acum inevitabil: anumite părți importante ale industriei petroliere urmează să înceapă să se închidă".

Pentru parteaamericană, o ieșire din situație mai logică să se alăture Arabiei Saudite, Rusiei și altor producători responsabili de petrol. Dar chiar și în rândul membrilor comisiei din Texas există „fundamentaliști ai pieței”, dintre care unul este chiar președintele Wayne Christian (care nu a putut opri propunerea de cotare a producției pe ordinea de zi), a decis să vorbească în presă pentru a apăra piața liberă, cu orice preț: "De îndată ce COVID-19 va trece, cererea de produse petroliere, cum ar fi benzina, va crește, fără îndoială, pe măsură ce americanii vor începe să funcționeze din nou. Situația se stabilizează. Nu este vorba despre ”dacă”, ci despre momentul ”când” se va întâmpla. Nu este prima criză cu care se confruntă țara noastră, și nu e ultima. Dar în sută la sută din cazurile când ne confruntăm cu dificultăți, America devine mai puternică, la fel ca și Texasul. De aceea, am de gând să rămân adept al principiilor pieței libere și să mă opun cotelor în Texas".

Statele Unite ar putea renunța la reduceri. Și acest lucru, probabil, nu va afecta cu adevărat soarta pieței petroliere a țării, dar o astfel de decizie a comisiei din Texas va avea consecințe geopolitice foarte grave. Cert este că, în 2019, experții americani erau foarte îngrijorați de faptul că Arabia Saudită și Rusia au creat o nouă alianță petrolieră care ar putea ridica și scădea prețurile pentru aurul negru, iar la alianță putea participa atât țările OPEC cât și statele din afara alianței. Când acordul OPEC+ a fost încheiat în 2020, experții geopolitici americani, desigur, au regretat scăderea prețurilor la petrol, dar au avut o mare bucurie de faptul că alianța care îi înspăimânta anul trecut a încetat să mai amenințe politica energetică globală a SUA, precum și Diplomația SUA în Orientul Mijlociu.

Noul acord fără precedent OPEC+ reînvie într-un fel acest coșmar american - și chiar îl consolidează în sensul că acum coordonarea pe piața petrolului s-a extins și mai mult și include chiar și țara NATO. Potrivit Financial Times, ”Norvegia va reduce producția de petrol cu ​​13 la sută”, ceea ce înseamnă că guvernul norvegian și-a îndeplinit promisiunea informală față de țările OPEC+ chiar înainte de încheierea negocierilor „marii înțelegeri”.

Criza se va încheia, iar obiceiul de a negocia soarta piețelor mondiale de petrol fără Statele Unite ar putea rămâne. Cu toate acestea, chiar și atunci când sunt lăsați în singurătate comparativă sau cel puțin în minoritate, Statele Unite în ansamblu și Texas, în special, se pot consola cu faptul că principiile „pieței libere” au rămas intacte.

Însă aceste principii nu vor sprijini în niciun fel sectorul industriei de șisturi.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Tematic

Donald Trump amenință cu taxe mari la petrol: ”Avem propriul nostru petrol”
Salvăm piața împreună: SUA își reduc producția de petrol
Tagurile:
barili, Petrol


Știrile Zilei