18:57 30 Septembrie 2020
În direct
  • EUR19.83
  • USD16.96
  • RUB0.21
  • RON4.07
  • UAH0.60
Editorialist
Sa primesc un link scurt
150 0 0

De deciziile Germaniei în cazul lui Navalnîi și în problema Nord Stream-2 depinde nu atât viitorul relațiilor ruso-germane, cât viitorul statului german.

MOSCOVA, 14 sep – Sputnik. Atunci când nu ești capabil să iei decizii, transferi toată responsabilitatea pe umerii altora. Berlinul declară că reacția la otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, care ar putea include, posibil, și suspendarea construcției Nord Stream 2, depinde în mare parte de Rusia:

“Vom include în agendă toate variantele și la momentul oportun vom lua o decizie. Rusia, participând la investigație, ar putea aduce un aport ca o astfel de decizie (suspendarea construcției Nord Stream -2 n.r.) să nu fie luată”, a declarant ministrul Afacerilor Externe al Germaniei Heiko Maas. Adică, viitorul relațiilor ruso-germane depinde de Kremlin?

În realitate, anume conducerea Germaniei se află în fața unei opțiuni istorice: acțiunile ei în perioada imediat următoare vor determina niște consecințe istorice pentru viitor. Nu e vorba doar de relații ruso-germane, ci de viitorul Germaniei, prin urmare, a întregii Europe.

Pentru că toată povestea cu Navalnîi reprezintă acum un test nu atât pentru Rusia, cât pentru Germania și proiectului ei european. Istoria cu o otrăvire bizară (în cazul în care aceasta chiar a avut loc) a lui Navalnîi este una foarte neclară, însă tentativa de a o exploata pentru realizarea anumitor obiective geopolitice e una foarte clară. Se dorește forțarea Germaniei să stopeze Nord Stream – 2 chiar dacă se conștientizează că o renunțare la un proiect pe ultima sută de metri de finalizare va avea niște urmări foarte serioase. Nu pentru economia germană – zece miliarde de euro, cheltuite pentru construcție, sunt niște mărunțișuri pentru Germania, iar gazul rusesc oricum va ajunge prin teritoriul Ucrainei. Cea mai afectată va fi reputația Germaniei.

Rușii se vor dezamăgi definitiv în aspirația germană la independență, iar anglo-saxonii se vor convinge odată în plus, exact așa cum a fost și secolul trecut, că nemții pot fi manipulați, prin împingerea lor spre niște decizii iraționale, care nu răspund intereselor lor. Cea mai mare parte a europenilor (inclusiv italienii și austriecii, implicații direct în proiectele de gaz ale Rusiei) se vor convinge că Berlinul nu este capabil să țină cont de interesele comune europene. Mai mult – chiar nemții se vor convinge că nu au reușit să-și recâștige suveranitatea. Prin urmare, prețul răspunsului german la otrăvirea lui Navalnîi este unul foarte mare, în primul rând pentru Germania.

Nord Stream 2 e un simbol. În ciuda afirmațiilor lui Maas, Rusia nu are cum să-i ajute Berlinului: nicio investigație legată de cazul lui Navalnîi nu va scuti autoritățile germane de a necesitatea de a lua o decizie pe cont propriu. O decizie, care va fi mai importantă decât declanșarea războiului sancțiunilor cu Rusia după alipirea Crimeii.

În ultimii ani Berlinul s-a opus tentativelor anglo-saxonilor și sateliților lor din Europa de Est de a stopa Nord Stream – 2, invocând pretextul că lansarea acestui proiect ar putea lăsa Ucraina fără bani din transit (cum vom putea continua atunci operațiunea de îndepărtare a ei de Rusia?). Atunci când s-a convenit cu Moscova asupra păstrării tranzitului prin Ucraina, s-a recurs la argumentul că este imoral să cumperi gaz de la un tiran care își maltratează cetățenii și utilizează armele chimice în Europa (vezi cazul Skripalilor). Apoi, s-a ajuns să se afirme că Germania plătește insuficient americanilor pentru propria securitate, în schimbul apărării ei de ruși, însă continua să cumpere gaz rusesc.

Berlinul asculta toate aceste argumente, însă a continuat să construiască gazoductul. Marea Britanie a părăsit UE, în relațiile cu America apar tot mai multe probleme, iar într-o astfel de situație autoritățile germane aveau obligația să-și apere interesele naționale și dreptul său de a conduce cu o Europă unită. Totodată politicienii germani știu foarte bine că majoritatea nemților consideră SUA cea mai mare problemă pentru Germania, nu Rusia, iată de ce nu trebuiau să cedeze niciunei presiuni.

Tentativa de a asocia cazul lui Navalnîi cu soarta Nord Stream 2 părea din start o nouă provocare, pe care Berlinul va reuși s-o respingă cu succes. Însă în ultimele trei săptămâni agitația din presa germană și cercurile politice e la cel mai înalt nivel, de parcă altantiștii și-ar fi mobilizat toate forțele.

Așa, fostul ministru al Afacerilor Externe, Joschka Fischer, reflecta asupra “prețului moral pe care îl poate plăti mediul de afaceri cu dictaturi”, pronunțându-se, în esență, pentru stoparea Nord Stream-2:

“Guvernul federal a admis o mare eroare strategică atunci când a decis să sprijine de unul singur Rusia în construcția acestui gazoduct germano-rus, în pofida unei opoziții active în interiorul UE. Acum vedem unde am ajuns: daunele politice și economice sunt enorme”.

Fischer se întreabă:

“Cât de rațională este extinderea cooperării cu astfel de parteneri de neîncredere precum Rusia, dintr-o perspectivă pe termen lung? Cred că este extrem de nerațional. Noi doar știm cu cine avem de a face!”

Oare cu cine? Sunt enumerate “atentate similare cu otrăvirea lui Navalnîi” – cazul otrăvirii lui Skripal, “asasinarea ziua în amiaza mare a unui cecen care a primit azil în Germania în cartierul berlinez Tiergarten”. Desigur, se adaugă aici și “asasinarea unui politician de opoziție la Moscova”:

“Luând în considerație aceste crime, ar trebui să ne gândim în ce măsură putem avea încredere într-un partener pentru care asasinatele politice, evident, reprezintă nu o excepție tristă, ci o regulă. Cred că nu ar trebui să punem Nord Stream 2 între ghilimele”.

Fostului șef al lui Fischer, Gerhard Schröder, i se cere să decidă de partea cui este – vicepreședintele fracțiunii CDU/CSU din bundestag, Johann David Wadephul, l-a îndemnat pe fostul cancelar “să renunțe imediat la toate funcțiile și posturile deținute în Rusia” (în companiile Nord Stream și Rosneft):

“Dacă domnul Schröder posedă vreo integritate politică și niște valori, atunci pentru el ar fi inacceptabilă o cooperare cu niște companii și instituții care depind de un astfel de guvern”.

Schröder a fost atacat și de liderul fracțiunii Uniunea-90/Verzii, Katrin Göring-Eckardt, care a cerut fostului cancelar să decidă dacă susține democrația și drepturile omului.

Adică, Schröder este acuzat de lipsa de moralitate: cum ar putea activa cu acești asasini? Nici măcar nu se pune în discuții dacă e vorba de asasini sau nu, chiar dacă printre politicieni germani există mulți care critică acuzațiile dure în adresa Kremlinului și denunță ipocrizia celor care vorbesc despre principii morale. Fostul lider al Stângii, Sahra Wagenknecht, a declarat că cei care cer renunțarea la gazoductul Nord Stream – 2 în legătură cu cazul Navalnîi, trebuie să judece restul furnizorilor de materie primă conform aceleiași criterii, cerând sancțiuni și împotriva lor:

“Chiar dacă Kremlinul ar fi fost responsabil de aceste fapte (însă, deocamdată, nu există niciun fel de probe), nu e mai puțin dezgustător decât decapitarea opozanților sau biciuirea lor până la moarte, așa cum se practică în Arabia Saudită, de la care primim petrol. De asemenea, nu este mai dezgustător decât asasinarea civililor cu ajutorul dronelor, așa cum a procedat în mii de cazuri Statele Unite, care ne livrează gaz lichefiat”.

Aici nu e vorba doar de niște standarde duble. În cazul lui Navalnîi sunt lipsite de orice temei nu doar acuzațiile în adresa conducerii ruse de implicare în otrăvire, dar și însăși existența faptului „otrăvirii”. Autoritățile germane tărăgănează intenționat răspunsurile la solicitările MAE al Rusiei, determinându-l pe Serghei Lavrov să declare că „e o atitudine absolut incorectă față de solicitările oficiale, pe care le-am expediat Berlinului” și să vorbească despre “un ton cu totul inacceptabil” cu care Berlinul informează opinia publică internațională despre “complicitatea Rusiei”.

Declarațiile MAE al Rusiei arată și mai dur. Astfel, ambasadorului german Géza Andreas Geyr i-a fost înaintată o notă de protest în legătură cu acțiunile guvernului Germaniei – “Este inacceptabilă înaintarea unor note ultimative și a unor acuzații lipsite de orice temei în adresa țării noastre”, dar și avertizează: dacă Berlinul nu va oferi materiale ale concluziilor medicale “ale experților din armata germană”, atunci Moscova va trata acest lucru ca un refuz al Germaniei de a stabili adevărul și o renunțare la o investigație obiectivă.

“În acest caz, acțiunile Germaniei vor fi tratate ca o provocare ostilă împotriva Rusiei, care va avea consecințe pentru relațiile ruso-germane (…) și va avea implicații grave pentru situația internațională”.

Astfel de avertizări dure reprezintă singurul ajutor pe care Rusia îl poate acorda autorităților germane. Totodată, luând decizii cu privire la măsurile de “penalizare a Rusiei” pentru Navalnîi, Berlinul ar trebui să reflecte nu doar asupra relațiilor ruso-germane, dar și asupra viitorului Germaniei, în calea ei spre independență și responsabilitate pentru toată Europa (care este un obiectiv central al politicii germane). Prețul plătit pentru aceste greșeli (provocate de lipsa de independență sau lipsa unei dorințe de a-și asuma responsabilitatea) va fi unul foarte mare. Însă nu de Rusia, ci de marele ei vecin occidental.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Tematic

Maas a expus poziția Germaniei în privința Nord Stream - 2
Lavrov a numit nelegitime sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2
Tagurile:
Germania, ajutor, Rusia

Știrile Zilei