02:59 15 Noiembrie 2018
În direct
  • EUR19.23
  • USD17.06
  • RUB0.25
  • RON4.13
  • UAH0.61
Calendarul zilelor de post 2018
© Sputnik /

Postul este reținerea totală sau parțială de la anumite alimente și băuturi, pe un timp mai lung sau mai scurt, însă această reținere trebuie însoțită și de înfrânarea de la plăcerile trupești, gânduri, patimi și fapte rele. Sputnik Moldova publică calendarul zilelor de post din anul 2018.

Potrivit Sfinților Părinți ai Bisericii ortodoxe, precum Vaisile cel Mare sau Ioan Gura de Aur, Postul își are originea în Rai, prin interzicerea data de Dumnezeu protopărinților noștri de a mânca din pomul oprit. Postul a fost practicat de evrei în Vechiul Testamment, fiind cerut și de Legea lui Moise. Însuși Mântuitorul Iisus Hristos a postit în pustie 40 de zile și 40 de nopți, prin exemplul Sau arătându-ne sensul sau adevarat, ca și a modului în care trebuie sa fie practicat. De asemenea recomandându-l, alături de rugăciune, drept mijlocul cel mai eficace de a izgoni diavolii.

Dintre Sfinții Părinti care au subliniat în mod deosebit importanta postului amintim pe: Irineu, Ieronim, Epifaniu, Petru al Alexandriei, Vasile cel Mare, Atanasie cel Mare, Grigorie Teologul, Grigorie de Nisa, Timotei și Teofil ai Alexandriei, Ioan Gura de Aur, Nichifor Marturisitorul, Maxim Marturisitorul, Ioan Damaschin si altii. Însă, ei de fiecare dată accentuau că postul trupesc fără cel sufletesc este lipsit de orice valoare morala.

Calendar Ortodox Crestin 2018
© Sputnik / Vadim Rusu

La început n-au existat prescripții precise și obligatorii cu privire la timpul, durata și severitatea postului. Însă cu vremea, Biserica a stabilit norme care reglementau timpul, durata și modul în care trebuie ținut posturile de peste an. Ele au fost oficializate prin canoanele Sinoadelor Ecumenice și particulare, sau ale unor Sfinți Părinți, uniformizându-se și generalizându-se între veacurile VII-IX în întreaga Biserică Ortodoxă.

Timpul și durata postului

1. Toate miercurile și vinerile de peste an, vechimea postului în aceste zile fiind testata de marturii din veacurile I-III (Didahia; Pastorul lui Herma; Tertulian; Origen, Clement Alexandrinul, s.a.) excepție făcând cele în care este dezlegare (harti) și anume: miercurea și vinerea din săptămâna luminata; miercurea și vinerea din săptămâna de după Rusalii; miercurile și vinerile dintre Nașterea Domnului și Botezul Domnului; miercurea și vinerea din săptămâna Vameșului și Fariseului; miercurea și vinerea din săptămâna albă, în care se dezleagă la lapte, brânză și ouă. Regimul postului în zilele de miercuri și vineri e mai ușor decât cel al Postului Paștelui.

2. Posturi de o zi pe an: Ajunul Botezului Domnului (5/18 ianuarie); Ajunarea din ziua tăierii capului Sfântului Ioan Botezatorul (29 august/ 11 septembrie); Ajunarea din ziua Înălțării Sfintei Cruci (14/27 septembrie). Aceste zile de post au un regim mai strict.

Posturi de mai multe zile din crugul anului bisericesc

1. Postul Patruzecimii (Postul Mare sau al Paștilor). După mărturiile Sfinților Părinți, numele i s-a dat după postul de 40 de zile al Mântuitorului Iisus Hristos pe care l-a ținut înainte de ieșirea Sa la propovăduire. Despre acest post este scris în canonul 69 apostolic, canonul 50 al sinodului din Laodiceea, canonul 56 și 89 al sinodului Trulan, precum și numeroși Sfinți Părinți și scriitori bisericești.

Inițial el nu se ținea la fel peste tot: unii posteau o zi înainte de înviere, alții mai multe zile, până la o săptămână. Din veacul IV avem dovezi că acest post era de 40 de zile, iar apoi de 6 săptămâni, pentru ca după aceea sa se fixeze la 7 săptămâni (49 de zile), ultima săptămână, numita a Patimilor, fiind considerată ca un post deosebit, mai sever, legat de Paștele Răstignirii.

2. Postul Sfinților Apostoli. Acest post a fost rânduit de Biserică în amintirea Sfinților Apostoli. Despre el știm din veacul IV. El ține de la Duminica I-a după Pogorârea Duhului Sfânt (Duminica tuturor sfinților) și până în ziua sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

3. Postul Adormirii Maicii Domnului. Este cel mai nou dintre toate posturile, datând din veacul al V-lea. Durata lui de la 1 la 15 august s-a stabilit la un sinod din Constantinopol din 1166, ținând până la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Acest post e mai ușor decât al Postului Paștelui, dar mai aspru decât al Nașterii Domnului și al Sfinților Apostoli. La sărbătoarea Schimbarea la Față (6/19 august) se dezleagă la untdelemn, peste și vin.

4. Postul Nașterii Domnului. Cele mai vechi mărturii despre acest post le avem din secolele al IV-V, de la Fericitul Augustin și de la episcopul Romei Leon cel Mare. Dacă la început durata lui nu era pretutindeni la fel, la același Sinod din Constantinopol de la 1166, ținut sub patriarhul Luca Hrisoverghi, durata lui s-a stabilit la 40 de zile, anume de la 15/28 noiembrie pana la 25 decembrie / 7 ianuarie. Ultima lui zi este zi de ajun (ajunul Nașterii Domnului).

În privința severității lor, cel mai strict este Postul Paștelui, după care urmează Postul Maicii Domnului; Postul Sfinților Apostoli și al Nașterii Domnului sunt mai putin severe, fiind egale în aceasta privință, în ele acordandu-se de mai multe ori dezlegare la fiertură, untdelemn, vin și pește.

De câte feluri este postul, după asprimea lui

1. Ajunare sau post negru — abținere de la orice mâncare și băutură.

2. Post aspru (xirofagie) — mâncare uscată: pâine, semințe, fructe uscate și apă, o singură dată pe zi, după ora 15:00.

3. Post comun sau obișnuit — se mănâncă mâncăruri pregătite din alimente vegetale cu untdelemn, mâncându-se de mai multe ori pe zi și gustându-se și puțin vin (după unii vinul nu este îngăduit).

4. Dezlegare de post sau post ușor — se mănâncă pește și se bea vin.

Postul este calea spre înfrânarea poftelor, de întărire a voinței, de înălțare a sufletului către Dumnezeu, de sporire în virtute, de detașare a creștinului de orice pofte și plăceri trupești. Bineînțeles însă că la reținerea de bucate trebuie adăugată o continuă străduință de dominare a poftelor și patimilor, de o curățire a gândurilor și simțirii, așadar de o disciplinare a vieții sub toate aspectele ei.

Astfel, postul adevărat este acela care îmbină cele două aspecte: cel trupesc și cel duhovnicesc, când reținerea de la bucate se face concomitent cu înfrânarea de la păcate și cu efortul continuu spre virtute și progres duhovnicesc.

"Postul cel adevărat — spune Sfântul Vasile cel Mare — constă în reținerea de la cele rele. Dezleagă toată legătura nedreptății, iartă aproapelui tău vătămările, dăruiește lui datoriile. Tu nu mănânci carne, dar mănânci pe fratele tău. Tu te reții din vin, dar nu înfrânezi zburdările trupului. Tu nu mănânci până seara, dar petreci ziua cu procese." (Despre post).

Тема:
Calendar Creștin Ortodox 2018 (68)

Tematic

Calendar Ortodox: Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana
Minuni din zilele noastre: Istoria aflării moaștelor Sfântului Serafim de Sarov
Sfântul Ierarh Petru Movilă, mediator neîntrecut între răsărit şi apus
Tagurile:
crugul anului bisericesc, dezlegare la peste, harti, Postul Pastelui, calendarul zilelor de post 2018, stil vechi, calendar bisericesc, calendar ortodox 2018, Postul Nasterii Domnului, Postul Adormirii Maicii Domnului, calendar iulian, sarbatori bisericesti, Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, semnificatie, post, vineri, miercuri, Biserica Ortodoxa din Moldova, Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Iisus Hristos
Reguli de utilizareCOMENTARII


Mai multe infografice

Știrile Zilei