14:32 26 Mai 2020
În direct
  • EUR19.32
  • USD17.73
  • RUB0.25
  • RON3.99
  • UAH0.66
Relații internaționale
Sa primesc un link scurt
31201

Summit-ul G20 a fost unul unic și nu doar pentru că a fost ținut online, ci și pentru că cei 20 au trebuit să decidă în ce lume vom trăi. De această părere este Ghevorg Mirzayan, conferențiar la Universitatea de Finanțe de pe lângă Guvernul Federației Ruse.

Summit-ul G20, organizat pe 26 martie, a fost unic în felul său. Nu doar pentru că a fost ținut online - în cadrul acestuia „cei douăzeci” au trebuit să decidă în ce lume vom trăi. Într-o lume fragmentată, unde fiecare își apără propriul interes, sau într-o lume globalizată, unde va fi ”unul pentru toți și toți pentru unul”?

Descurcați-vă singuri

Lumea veche este deja îngropată de coronavirus. Și ideea nu constă în faptul că această boală a devenit o amenințare serioasă pentru umanitate - nu, aceasta nu este nici pe departe ceva asemănător apocalipsei zombie. Lumea veche a murit din cauza că amenințarea relativ mică a coronavirusului a pus globalizarea în genunchi și, de asemenea, a risipit toate mantrele despre un „destin comun”. În loc să combată în comun problema, să găsească metode care să minimizeze consecințele asupra sănătății umane și a economiei, aproape toate țările au ales să ia poziția „nu știu nimic, mă, voi descurcați-vă singuri”. Statele s-au izolat - chiar și de vecinii lor, cu care se află în relații aliate în cadrul blocurilor de integrare.

Se ajunge la o stare de absurd - la un moment dat, cel mai afectat dintre statele europene, Italia, a fost ajutat nu de Germania și Franța (liderii UE), ci de Rusia, China, precum și de Cuba, care este departe de treburile europene.

În unele state, criza coronavirusului a dat în vileag atât de mult masca civilizației, încât au trecut la șantajul direct al partenerilor. În special, Muntenegru, țară îndrăgită de turiști, refuza să-i lase pe oaspeții ruși până când Moscova, pe cheltuiala sa, îi va întoarce pe toți muntenegrenii în patrie.

Din câte se pare, liderii țărilor lumii au evaluat deja gradul de dezbinare care s-a manifestat și, de asemenea, și-au dat seama cât de dificil va fi să trăiești într-o lume în care fiecare își va apăra propriile interese. Prin urmare, sarcina G20 - structură în care sunt prezenți toți liderii lumii dezvoltate și în curs de dezvoltare, acesta este un fel de „Consiliul de Administrație al Pământului” - a fost să evalueze greșelile comise și să înceapă să soluționeze problemele împreună.

Nu sub conducerea Statelor Unite (care nu mai reprezintă un lider mondial, în special în lupta împotriva coronavirusului - America a ieșit în top în ceea ce privește numărul de persoane infectate, iar vârful epidemiei este încă departe), și anume prin conducerea colectivă a tuturor țărilor G-20.

Ovidiu Hurduzeu
www.facebook.com/ovidiu.hurduzeu

În calitate de gazdă nominală a summit-ului, regele saudit Salman a spus corect: „ne-am adunat să ne unim și să acționăm împreună”. Și nu numai în ceea ce privește înfrângerea coronavirusului (așa cum, din nou, pe bună dreptate - a spus ambasadorul iranian în Rusia, Kazem Jalali, „dacă epidemia nu poate fi învinsă într-o singură țară, atunci niciun alt stat nu se va putea simți în siguranță”). Țările lumii se confruntă cu o sarcină și mai serioasă - să facă față consecințelor epidemiei bolii (și a isteriei care o înconjoară) pentru economia globală.

Specialiștii încă au frică să calculeze pierderile, dar este deja clar că acestea vor fi de sute de miliarde, chiar trilioane de dolari. Și, potrivit președintelui rus, Vladimir Putin, „problemele curente cauzate de pandemia noului tip de coronavirus se vor transforma în șocuri mult mai grave comparativ cu criza financiară din 2008-2009”.

În special, aceste șocuri vor afecta desigur țările în curs de dezvoltare - iar unele măsuri egoiste ale aceluiași Occident ar putea să le dărâme definitiv prin încercările de ași salva propriile economii. ”Niciunul dintre noi nu este în drept să ducă o politică protecționistă sau unilaterală”, se arată convins președintele Turciei, Recep Tayyp Erdogan.

Multe cuvinte

Ședința în sine a purtat caracter închis și a fost adoptată o lungă declarație pe baza rezultatelor obținute. Prezintă dorința statelor G20 de a lupta împotriva epidemiei, dezvoltă împreună un vaccin, sprijină OMS, îi îndeamnă pe toți să investească în susținerea economiei globale.

Ovidiu Hurduzeu
© Sputnik / Мирослав Ротарь

Dar ceea ce nu există acolo - măsuri reale, într-o oarecare măsură, chiar revoluționare, pentru salvarea economiei globale și pragmatizarea ei. Pentru a curăța economia mondială, după cum a menționat corect Vladimir Putin, de „coaja politică”.

Astfel, de exemplu, Moscova și Teheran au propus Occidentului ca în actuala perioadă dificilă să renunțe la sancțiunile economice motivate politic. Sau cel puțin să le slăbească, astfel încât țările afectate de virus (același Iran) să cumpere în siguranță medicamente și echipamente. „Este important pentru perioada de criză crearea așa-numitelor coridoare verzi, scutite de războaie comerciale și sancțiuni pentru furnizarea reciprocă de medicamente, alimente, echipamente și tehnologie. În mod ideal, ar trebui să introducem un moratoriu, un moratoriu comun privind restricțiile asupra mărfurilor esențiale, precum și tranzacțiile financiare pentru achizițiile acestora, a spus Putin. „În cele din urmă, este o problemă despre viața și moartea oamenilor, este o problemă pur umanitară”.

Cu toate acestea, propunerea președintelui rus nu a fost acceptată - în schimb, Statele Unite au înăsprit sancțiunile și, potrivit trimisului special american Hook, Brian Hook, „va continua politica de presiune maximă asupra regimului iranian”. Astfel, demonstrând încă o dată lipsa de înțelegere a noilor realități și lipsa de voință de a conduce lumea într-un viitor post-criză.

Un alt răspuns comun important ar fi stabilizarea prețurilor petrolului. Cu toate acestea, părțile nu au convenit încă asupra metodelor acestei stabilizări. Câteva țări și experți sunt siguri că cheile de soluționare a procesului se află în mâinile lui Vladimir Putin - Moscova ar trebui să revină la OPEC+ și să își asume o restricție voluntară asupra producției de petrol. În timp ce alți experți explică că o revenire la aceleași condiții este fără rost.

Reducerea producției de către țările OPEC+ duce la o creștere a prețurilor la petrol acceptabile pentru companiile americane de șisturi, care își cresc cota pe piața mondială - din cauza scăderii ponderii țărilor membre OPEC+. La rândul său, aceasta duce la o creștere a ofertei, și respectiv la o scădere a prețurilor, apoi din nou la o reducere a producției de către țările OPEC+ - și tot așa în cerc vicios. Prin urmare, de fapt, cheile soluționării problemei sunt în mâinile Arabiei Saudite (care ar trebui să oprească prețurile dumping) și ale Statelor Unite (ale căror companii trebuie să se comporte în mod civilizat). Nici Washingtonul, nici Riyadhul nu sunt gata să folosească aceste chei - de aceea, potrivit cifrelor oficiale, problema prețurilor petrolului nu a fost discutată în timpul G20. Ceea ce a arătat încă o dată lipsa de dorință a mai multor țări din G20 de a trăi într-o lume fără o „scoarță politică”.

Tematic

Hrană ecologică, direct de la producătorii autohtoni: Iată unde o puteți găsi


Știrile Zilei