16:57 22 Septembrie 2018
În direct
  • EUR19.70
  • USD16.81
  • RUB0.25
  • RON4.23
  • UAH0.60
Romi

Silvia Feraru: Sunt rom, deci sunt om

CC BY 2.0 / Walter / Bay Area Renaissance Festival - Demzarrah Gypsies
Opinie
Sa primesc un link scurt
13701

Aceasta este povesteştea Silviei Feraru despre oamenii din comunitatea ei etnică. Ea activează ca mediatoare comunitară în satul natal Cărpineni, raionul Hânceşti. Aceasta îşi iubeşte foarte mult familia, rădăcinile sale, dar și munca sa, în care se dedică respectării drepturile minorităţilor etnice, inclusiv a romilor.

Maxim Miftahov

Romii sunt un grup etnic care, conform datelor prezentate de către organizațiile neguvernamentale din țară, în Moldova, numără peste 200 de mii de locuitori. Ei sunt săritori la nevoie și ajută necondiționat. De multe ori, atunci când un cetățean de altă etnie vine în casa unui rom el este primit călduros. Dar, din păcate, când o persoană de etnie romă ajunge în cercul reprezentanților altor etnii, el este  privit diferit și atunci el nu se simte în largul lui. Asta ne arată și chestionarul realizat de către Consiliul Prevenirii Discriminării în anul 2017, unde cei mai mulți dintre cei chestionați au spuns că nu doresc ca vecinii lor să fie romi.

Silvia Feraru spune că în limba romani cuvântul „ţigan" nu există. În opinia ei, ar trebui ca fiecare om, înainte de a folosi acest termen, să cunoască semnificația lui, care din greaca veche s-ar traduce ca „de neatins", „murdar", astfel romii continuă să fie stigmatizați și totodată se înrădăcinesc stereotipurile sociale care există despre ei.

Atunci când este vorba de convieţuire socială, oamenii se ghidează de stereotipuri. Spre exemplu, eu sunt o persoană cu nevoi speciale. Atunci, în opinia multor oameni, trebuie să fiu limitat în acțiuni și să stau doar închis și izolat. Cum este în cazul romilor?

Înțeleg. Sunt preconcepții precum că romii nu muncesc. Atuci noi ce trebuie să facem? Să arătăm contrariul, prin diferite acțiuni locale sau naționale, prin intermediul mass-mediei să-i promovăm pe romii, istorii de succes. Astfel să distrugem acest stereotip. Romii vor să muncească, dar nu au studiile necesare pentru a accesa un post de muncă bine plătit. În această situație, multora dintre ei li oferă  locuri de muncă cu salarii mai mici decât minimul de existență pe țară.

De ce majoritatea romilor nu au studii, cel puțin, medii?

Pentru că ei sunt discriminați încă din școală. Ceilalți copii nu vor să stea în bancă cu cei romi. Oamenilor li se formează prejudecăți chiar din copilărie, că de la romi miroase urât sau că vor fura. Dacă se fură ceva, iar prin priajmă sunt romi, primii învinuiți sunt ei. În localitățile unde activează mediatori comunitari situația școlarizării este mai bună, dar există comunități în care copii romii stau în ultima bancă, sunt numiți cu cuvinte ce le lezează demnitatea. Astfel aici apare altă problemă — calitatea educației primite, iar de multe ori acești copii abandonează școala, iar părinții romi îi susțin deoarece copii vin acasă și se plând despre inegalitățile pe care le simt.

Din câte cunosc, Dvs. tot ați fost discriminată. Cum s-a întâmplat?

Da, a fost o experiență neplăcută, am fost discriminată direct. Când am depus actele pentru a fi angajată în calitate de mediatoare în cadrul primăriei locale, mulți consilieri s-au revoltat în timpul ședinței, spunînd următoarele: „da de când au ajuns și "țigaii" să lucreze în primărie? Dar de unde o să îi fie achitat salariul, din banii noștri? Dacă vor așa de tare, atunci să îi dea salariu din banii lor". Atunci primarul a intervenit, el fusese într-o vizită în România și cunoștea care este scopul angajării unui mediator comunitar și care sunt rezultatele.

Eu știu că în comunitatea romă, există o regulă nescrisă care spune că femeia nu are dreptul să activeze, ea trebuie să aibă grijă doar de soț, copii și casă? Cum a acceptat soțul Dvs. ideea că veți fi angajată?

Eu din 2012 am început să activez ca voluntară: mergeam la diferite instruiri, traininguri pe problemele romilor, cu scopul de a deveni mediatoare. Atunci Gheorghe, soţul meu, nu era împotrivă. Dar totuși, peste aproape doi ani, mi-a pus întrebarea: care este scopul tău? De ce doar faci naveta Cărpineni-Chișinău, nu văd nici un rezultat…

El era deprins ca eu să stau acasă, să am grijă de copii atunci și când eu în 2014 am fost angajată și aveam rezultate bune, oamenii mă stimau, el devenise un pic gelos. Dar când rudele lui apelează și eu îi ajut să-și rezolve anumite probleme, el se liniștește, mai ales că mai aduc și bani în casă.

Dvs. aveți doi băieți minunați. Ei nu s-au confruntat cu discriminarea?

Romii soroceni stau la masă.
© Sputnik / Владимир Вяткин

Copii mei sunt uneoir numiți „țigan". Băiatul mai mic, Cristian, nu poate accepta ideea că este rom — asta din cauza stereotipurilor depre romi. Eu îi explic că el e cetățean al Republicii Moldova, dar aparține etniei rome. Când mă întreabă ce ar însemna asta, îi spun că cunoaște o limbă în plus și gata. Când erau micuți, copiii mei nu prea erau implicați în activități extrașcolare sau matinee. Acum parcă situația este alta. Copilul meu stă în prima bancă, chiar dacă are colegi romi în clasă, eu am insistat ca el să fie așezat în bancă cu copiii de alte etnii, pentru ca el să se integreze în colectiv, să comunice, să se simtă egal cu toții. În familie, romii sunt crescuți păstrînd tradițiile și cultura, învață limba maternă, iar atunci când merg la grădiniță sau la școală le vine mai greu să înțeleagă limba de stat. Unde mai pui că este și discriminarea asta „că ești rom" și astfel ei se simt diferiți, nu sunt motivați, nu-i  trage inima să învețe mai departe. Și noi trebuie să lucrăm nu atât cu copii, cât cu părinții și profesorii care nu încurajează copii să accepte lângă ei copii de alte etnii, religii sau copii cu nevoi speciale. Nu-i încurajează să-și urmeze visul și nu doar să termine nouă clase, dar și liceul și alte instituții de învățămînt ca ulterior să aibă o profesie.

Dds. cum reacționați când copilul vă spunea că a fost ofensat de către colegii săi?

Sunt foarte nemulțumită când sunt astfel de cazuri și eu mereu le spun copiilor mei că trebuie să se mândrească cu etnia lor, cu faptul că sunt cinstiți și corecți și să nu cadă la nivelul de educație al colegului care îl numește urât.

Presupun că unul dintre fiii Dvs. vor să vă urmeze calea…

Da, desigur eu sunt un exemplu pentru ei, nu doar mamă grijulie și iubitoare. Le ofer timp, îi educ, băieții mei știu că pot conta pe mine atunci când au nevoie sau pot să-mi comunice problemele lor, fiind încrezători că o să-i pot ajuta. Ei se mândresc cu faptul că lucrez la primărie. Chiar copiii din comunitatea romă se mândresc cu faptul că cineva poate să le soluționeze problemele sau, dacă au nevoie de un sfat, ei apelează la mine. Chiar am avut așa un caz cu un elev de etnie romă care a absolvit clasa a XII-a și părinții lui m-au sunat ca să îi îndrum ce universitate și ce specialitate să-și aleagă ca ulterior să devină ca mine. Romii văd rezultatele și mă consideră un model bun de urmat, ceia ce este foarte plăcut.

În comunitatea romilor există tradiția ca fetele să nu învețe?

Eu voi spune după propriul exemplu: de mică am mers la școala muzicală, unde învățam vioara. După ce am terminat nouă clase, mai trebuia să învăţ încă un an ca apoi să merg la Colegiul de Arte din Soroca. Profesoara mea venea la tatăl meu și încerca să-l convingă că este păcat să nu învăț mai departe, fiindcă aveam capacități muzicale. Dar niște rude de-ale tatălui meu l-au sfătuit să nu-mi permită, deoarece ei auziseră că la astfel de instituții învaţă mai mulți băieți și nu este acceptabil ca o tânără romă să se afle departe de casă, înconjurată de mulți bărbați. Eu aveam dorință și posibilități erau, doar că nu a avut cine să mă susțină pe mine și să-l convingă pe tata. Istoriile de succes ale femeilor rome nu erau promovate. La moment femei rome de succes sunt mult mai multe, însă din păcate multe dintre ele își ascund identitatea din cauza fricii de a nu fi asociate conform prejudecăților clasice că femeile rome sunt murdare, cu multe fuste, ghicitoare, cerșetoare și hoațe.

Dvs. ajutaţi mulţi tineri de etnie romă să se integreze în societate. Cum i-aţi caracteriza din acest punct de vedere, al incluziunii sociale?

De-a lungul anilor, romii au fost pe cont propriu, fiind discriminați sute de ani la rând, mulți dintre ei primesc acest lucru ca atare. Rolul meu este de a le aduce la cunoștință momentul în care li se încalcă drepturile, pentru că ei să apeleze la Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității. Cel puțin, generația care vine să-și cunoască drepturile fundamentale ale omului. Din acest considerent eu realizez la nivel local diferite activități cu implicarea tinerilor indiferent de etnie sau statut social. Tânăra generație trebuie să cunoască și să accepte noțiunea de multiculturalism.

Este absolut greșit să caracterizăm un popor în baza unei persoane, o morală din bătrîni spune așa: nu există pădure fără uscături. De cele mai multe ori, ne formăm preconcepţii care doar vor mări barierele de comunicare, de cunoaștere și de acceptare a oamenilor de lângă noi. Silvia Fearu, la fel ca şi mulţi alți oameni din comunitatea sa, este un exemplu viu al acestui fenomen.

Materialul a fost pregătit pentru presă în cadrul Academiei Drepturilor Omului, sub egida ONU.

Tematic

Istoria Moldovei, povestită de baronul romilor din dealul Sorocii
Istoria romilor de la Soroca. Baronul Cerari își dezbracă de secrete neamul
Tagurile:
hancesti, etnica, ferari, Rom, comunitate
Reguli de utilizareCOMENTARII


Știrile Zilei