02:24 21 Mai 2019
În direct
  • EUR20.01
  • USD17.94
  • RUB0.28
  • RON4.21
  • UAH0.68
alegeri parlamentare

Deputații au liber la schimbarea sistemului electoral, dar cu anumite condiții

© Sputnik / Miroslav Rotari
Politică
Sa primesc un link scurt
96 0 0

Curtea Constituțională: Parlamentul poate modifica sistemul electoral în intervale de timp mai mici decât o legislatură completă, însă noul sistem poate fi implementat doar în cadrul alegerilor parlamentare ordinare.

CHIȘINĂU, 26 apr – Sputnik. Parlamentul poate modifica sistemul electoral în intervale de timp mai mici decât o legislatură completă, însă noul sistem poate fi implementat doar în cadrul alegerilor parlamentare ordinare. Curtea Constituțională a pronunțat hotărârea privind interpretarea unor articole din Constituție, ca urmare a unei sesizări depuse de către un grup de deputați.

Autorii sesizării i-au solicitat Curții Constituționale să explice următoarele dacă Parlamentul poate modifica sistemul electoral la intervale de timp mai mici decât un mandat deplin al legislativului și dacă este posibilă organizarea de alegeri parlamentare anticipate în baza unui alt sistem electoral decât cel aplicat la alegerile parlamentare ordinare.

Potrivit Curții, Parlamentul dispune de o marjă largă de discreție cu privire la chestiunea reglementării sistemului electoral și la cea a organizării și a desfășurării alegerilor. Totuși, Curtea a menționat că marja de discreție pe care o acordă Constituția legislatorului organic în materia reglementării sistemului electoral și a organizării și desfășurării alegerilor poate fi restrânsă, în eventualitatea în care măsurile legislative noi nu fac obiectul unei dezbateri parlamentare corespunzătoare.

Curtea a reținut că articolele 61 și 72 din Constituție pentru problemele ridicate de sesizare nu au fost concepute ca un cod în materie electorală, apt să elucideze toate aspectele procesului electoral. Aceste articole trebuie interpretate de către Curtea Constituțională, potrivit articolului 4 alin. (1) din Constituție, prin prisma tratatelor internaționale în materie de drepturi ale omului, pentru că aceste dispoziții constituționale pun în operă drepturi fundamentale ale persoanei: dreptul la vot și dreptul de a fi ales. Pe lângă tratatele internaționale în materie și eventuala jurisprudență care le dezvoltă, Curtea a avut în vedere și recomandările organismelor internaționale care scot în evidență, de obicei, existența unui consens într-o anumită problemă legată de drepturile omului.

Astfel, Curtea a constatat că Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de către Comisia de la Veneția, conține câteva reguli care trebuie respectate atunci când se urmărește modificarea legislației electorale. Una dintre acestea constă în faptul că elementele fundamentale ale legislației electorale, în special sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea circumscripţiilor electorale, nu trebuie amendate decât cu cel puţin un an înainte de alegeri, sau trebuie înscrise în Constituție sau formulate într-un act cu o forță juridică mai mare decât cea a unei legi ordinare.

Cu privire la condiția temporală care trebuie respectată la modificarea elementelor fundamentale ale legislației electorale, Comisia de la Veneția a mai adoptat o Declarație interpretativă privind stabilitatea legislației electorale. Aceasta susține că, în general, orice reformare a legislației electorale trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru a putea fi aplicată cu succes în cadrul procesului electoral.

Așadar, interpretând articolele 61 și 72 din Constituție din perspectiva celor două întrebări adresate de către autorii prezentei sesizări, Curtea reținut că Parlamentul poate modifica sistemul electoral în intervale de timp mai mici decât o legislatură completă, dar că acest sistem nu poate fi implementat în cadrul alegerilor parlamentare anticipate.

”Caracterul anticipat al alegerilor presupune claritate și previzibilitate mai ales pentru cetățenii cu drept de vot. Modificarea și implementarea sistemului electoral înaintea alegerilor parlamentare anticipate prezintă riscuri de ingerință în exercițiul nestingherit al drepturilor electorale, implicit în așteptarea legitimă a cetățenilor de a vota și în așteptarea legitimă a candidaților la alegerile parlamentare de a-și propune candidaturile într-un anumit mod și în anumite condiții”, constată magistrații.

Potrivit Curții, un nou sistem electoral ar putea fi implementat în cadrul unor alegeri parlamentare ordinare, cu condiția adoptării sale cu cel puțin un an înainte de alegeri.

Curtea a subliniat că ponderea principiului stabilității legislației electorale poate fluctua în funcție de circumstanțele concrete ale unei situații politice și că modificarea frecventă sau târzie a normelor care guvernează procesul electoral poate dezavantaja alegătorii, concurenţii electorali și partidele, existând riscul încălcării dreptului la vot și a dreptului la a fi ales.

Astfel, Curtea Constituțională a hotărât că Parlamentul poate modifica sistemul electoral în intervale de timp mai mici decât o legislatură completă. Noul sistem nu poate fi implementat în cadrul alegerilor parlamentare anticipate, ci numai în cadrul unor alegeri parlamentare ordinare, cu condiția ca modificarea să aibă loc cu cel puțin un an înainte de alegeri.

”Modificarea frecventă sau târzie a normelor care guvernează procesul electoral poate dezavantaja alegătorii, concurenţii electorali și partidele, existând riscul încălcării dreptului la vot și a dreptului la a fi ales”, constată Curtea.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Pentru prima dată, alegerile parlamentare în Moldova din acest an s-au desfășurat în baza unui sistem mixt: proporțional și majoritar, într-o circumscripție națională și în circumscripții uninominale. În circumscripția națională au fost aleși 50 de deputați în baza votului reprezentării proporționale, iar în circumscripțiile uninominale – 51 de deputați în baza votului majoritar.

În iulie 2017, sistemul electoral proporțional din Republica Moldova a fost modificat. Parlamentul de la Chișinău a votat trecerea la sistemul mixt de vot al deputaților. Proiectul de modificare a Codului Electoral și a Legii despre statutul deputatului în Parlament a fost susținut de 74 de deputați.

Tematic

Reacția lui Igor Dodon după ce Curtea Constituțională a validat mandatele deputaților
Exclusiv: Ziua când Curtea Constituțională va pune punctul pe ”i” în dosarul alegerilor
E posibil un vid de putere în Moldova după alegeri? Curtea Constituțională dă răspunsul
Tagurile:
Curtea Constituțională, Codul Electoral, sistem electoral, sistem mixt
Reguli de utilizareCOMENTARII


Știrile Zilei