03:22 20 Noiembrie 2019
În direct
  • EUR19.39
  • USD17.50
  • RUB0.27
  • RON4.06
  • UAH0.72
dolari

Raportul comisiei de anchetă: Din bănci s-a furat mai mult de un miliard de dolari

© Sputnik / Yana Zaharova
Politică
Sa primesc un link scurt
19210

Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare a înregistrat în Parlament raportul cu rezultatele anchetei. Documentul urmează să fie votat de deputați.

CHIȘINĂU, 16 oct – Sputnik. Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare va recomanda președintelui Parlamentului inițierea procedurii de revocare din funcții a viceguvernatorilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Ion Sturzu și Aurel Cincilei.

Recomandarea se conține în Hotărârea cu privire la Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare ce a fost prezentat Parlamentului spre adoptare.

În procesul anchetei, comisia nu a identificat niciun argument pentru a justifica faptul că BNM nu a intervenit la timp, în anii 2011-2012, cu măsuri mai dure în activitatea BEM în vederea soluționării problemelor depistate, ”deși BNM a anunțat că a constatat prima neregulile în august-septembrie 2011 și, respectiv, necesitatea recalificării mai multor credite acordate de BEM în categoria neperformantă, ceea ce de altfel a contribuit la creșterea vertiginoasă a ponderii creditelor respective”.

Comisia consideră că BNM a avut un rol special și important în crearea unei panici artificiale în jurul BEM, în contextul evenimentelor ulterioare din anii 2013-2014.

Parlamentul s-a adresat Procuraturii Generale și Guvernului

Comisia mai recomandă în acest raport Guvernului și BNM să examineze, în termen de 60 de zile, oportunitatea desecretizării și publicării tuturor materialelor legate de devalizarea sistemului bancar, în măsura în care această desecretizare nu va prejudicia mersul anchetei. De asemenea, Guvernul și BNM urmează să inițieze semnarea acordurilor cu toate țările-zonele offshore privind schimbul informațiilor fiscale. Totodată, acestea vor examina oportunitatea revizuirii Legii privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat din 17 noiembrie 2014 și din 1 aprilie 2015.

Comisia de anchetă mai propune Ministerului Finanțelor ca în termen de 90 de zile să organizeze un audit privind legalitatea, inclusiv modalitatea, repartizării mijloacelor financiare, alocate în calitate de credite de urgență de către BNM pentru BEM, Unibank și Banca Socială, în perioada 2014-2015.

Comisia de anchetă va solicita Procuraturii Generale să examineze cauzele stagnării admise de către Procuratura Anticorupție, în perioada 2014-2015, a procedurilor de investigare a procesului devalizării sistemului bancar. De asemenea, membrii comisiei mai recomandă Procuraturii să intensifice colaborarea cu serviciile speciale ale altor țări în vederea investigării fraudei bancare și recuperarea mijloacelor sustrase, în special cu FBI.

Procuratura Generală va trebui să prezinte, în termen de 30 de zile, un raport în Parlament privind devalizarea sistemului bancar.

Consecințele devalizării sistemului bancar

Potrivit concluziilor Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare, din sistemul bancar al Republicii Moldova au fost sustrase sume extrem de mari în raport cu PIB-ul.

”Evaluarea agenției Kroll constată o sumă în valoare cuprinsă între 900 de milioane și un miliard de dolari. Însă, ținând cont de informația oferită de BNM și Procuratură, comisia suspectează că suma prejudiciului poate fi mult mai mare”, se menționează în Raportul comisei ce urmează să fie prezentat în Parlament.

Garanțiile de stat emise în valoare de 13,5 miliarde de lei au fost transformate în datorie internă și achitarea acestora în sumă aproape dublă este pusă pe seama contribuabililor din Republica Moldova.

”Este necesară o clarificare mai amplă, de ce creditele de urgență către cele trei bănci devalizate au fost acordate la dobânda de 0,1% anual, pe când valorile mobiliare în vederea achitării datoriei pe aceste garanții au fost emise la rata efectivă anuală de 5 procente”, constată comisia de anchetă.

În perioada 1 noiembrie 2014-18 februarie 2015, moneda națională s-a depreciat cu 42,2%, astfel intervenind o criză valutară. În urma retragerii din țară a unor capitaluri exorbitante din sistemul bancar și a convertirii acestora în valute, a avut loc creșterea bruscă a cererii de cumpărare a valutei.

”Prin urmare, agitația creată artificial pe piața valutară a condus la devalizarea economiilor și la deprecierea accelerată a monedei naționale”, susțin membrii comisiei.

Ancheta parlamentară a mai statuat că, în urma deprecierii semnificative a monedei naționale, BNM a majorat rata refinanțării de la 3,5% până la 19,5%, precum și norma rezervelor obligatorii pentru băncile comerciale la resurse atrase d ela 13,5 la 42,5%.

”Drept rezultat, a fost lovită puternic dezvoltarea economică a Republicii Moldova sub aspectul accesării finanțelor de către mediul de afaceri”, se menționează în raportul comisiei de anchetă.

Parlamentul, în căutarea miliardului furat

Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare a fost constituită la 10 iunie 2019.

Din componența comisiei fac parte deputați din fracțiunile PSRM, PAS și PPDA. Inițial, comisia era constituită din 6 membri, dar după depunerea mandatului de deputat de către Vladimir Țurcan, componența comisie s-a redus la 5 membri: Alexandru Slusari (președintele comisiei); Vladimir Golovatiuc (vicepreședinte); Lilian Carp (secretar); Dumitru Alaiba, Andrian Lebedinschi.

Opoziția democrată i-a înaintat în această comisie pe Andrian Candu  și Vladimir Cebotari, însă aceste candidaturi nu au fost acceptate de majoritatea parlamentară.

La 22 februarie 2013, în Parlament a mai fost creată o comisie de anchetă pentru examinarea modului de administrare a pachetului de acțiuni al statului deținut la BEM și a situației din domeniul financiar-bancar al Republicii Moldova. Comisia a fost prezidată de deputatul comunist, Oleg Reidman.

La 21 iulie 2013, Parlamentul țării a luat act de Raportul final al acestei comisii, dar fără ca să-l aprobe. Acest document conține analiza corectitudinii managementului BEM în perioada 2010-2012 și multiple recomandări privind îmbunătățirea administrării băncii, precum și alte recomandări ce țin de modificarea legislației privind evaluarea gajului.

Tematic

Documentele de investigație Kroll au fost transmise Procuraturii Anticorupție
Kroll 2: Iată când va fi publicată lista finală a beneficiarilor
Tagurile:
comisie, raport, frauda bancară


Știrile Zilei