04:45 22 Mai 2019
În direct
  • EUR20.02
  • USD17.96
  • RUB0.28
  • RON4.20
  • UAH0.69
Vitalie Gămurari
© Sputnik / Osmatesco

Codul Electoral interzice organizarea unui referendum în ziua alegerilor. Ce spune PD

Podcasturi
Sa primesc un link scurt
135 0 0

Codul Electoral: Referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare, prezidențiale şi locale generale. Ce spun reprezentanții PDM.

Purtătorul de cuvânt al PDM, Vitalie Gămurari, spune că democrații sunt deschiși la dialog și chiar îndeamnă societatea civilă să se implice și să vină cu recomandări în ceea ce privește inițiativa de reformare a Parlamentului, prin reducerea numărului de deputați și responsabilizarea acestora.

Făcând referire la articolul 145, aliniatul 2, al Codului Electoral, care spune că ”un referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare şi locale generale”, Gămurari spune că, în cazul în care societatea va susține inițiativa PDM, democrații vor solicita și avizul instituțiilor internaționale, astfel încât să nu fie loc de interpretări.

”Pentru viitor, cele două întrebări privind organizarea referendumului consultativ în data scrutinului parlamentar vor fi consultate cu societatea civilă, precum și cu instituțiile internaționale abilitate în acest sens, mă refer la Comisia de la Veneția. Eu aș vrea să fie discuții și dezbateri, iar societatea civilă să se implice și să vină cu argumente, de ce nu e bine să avem 61 de deputați sau de ce este bine să avem în Parlament 101 de deputați”, a declarat Vitalie Gămurari, purtător de cuvânt al Partidului Democrat, în cadrul emisiunii „La Ordinea Zilei”, de la Radio Sputnik Moldova.

Amintim că liderul PDM a anunțat pe 13 noiembrie că democrații lucrează la o inițiativă de reducere a numărului de deputaţi de la 101 la 61 şi posibilitate de retragere a mandatelor aleşilor poporului de către cetăţeni. Mai exact, democrații propun ca pe 24 februarie 2019, când vor fi organizate alegerile parlamentare, să fie organizat și un referendum consultativ, în cadrul căruia cetăţenii să se expună dacă vor ca numărul de deputați să fie redus, dar şi dacă vor să aibă posibilitatea de a retrage mandatul deputatului, dacă acesta nu-și îndeplinește promisiunile făcute.

De precizat este că în istoria Republicii Moldova au fost organizate trei referendumuri - două consultative şi unul constituţional. Primul plebiscit a avut loc pe 6 martie 1994 și a fost intitulat "La sfat cu Poporul". Atunci, cetățenii s-au expus pentru păstrarea statalității, în detrimentul unirii cu România. Acel referendum a fost doar unul consultativ, plebiscitul nu a avut putere legislativă.

Pe 23 mai 1999, cetățenii au fost consultați din nou. De această dată, populația Republicii Moldova a fost întrebată dacă este de acord cu schimbarea sistemului de guvernare, din parlamentar în prezidenţial. Atunci, 57% din cetățenii cu drept de vor s-au prezentat la urne, iar mai mult de jumătate dintre aceștia au votat pentru introducerea sistemului prezidenţial de guvernare.

Iar pa 5 septembrie 2010, pentru prima dată în Republica Moldova s-a desfășurat un referendumul constituţional, în cadrul căruia alegătorii au fost întrebați dacă sunt de acord ca Legea Supremă să fie modificată, astfel încât șeful statului să fie ales direct de către popor. Deoarece la urne s-au prezentat doar 30% dintre alegătorii cu drept de vot, plebiscitul a eşuat.

Autor: Silvia Zavadovschi



Reguli de utilizareCOMENTARII

Știrile Zilei