00:21 13 Decembrie 2018
În direct
  • EUR19.62
  • USD17.22
  • RUB0.26
  • RON4.22
  • UAH0.62
Militari NATO

Lege: Moldovenii cu pașaport românesc, inclusiv fără domiciliu în România, chemați la arme

© Sputnik / Стрингер
Societate
Sa primesc un link scurt
1410842

Moldovenii care dețin cetățenia română vor fi obligați să se înroleze în rândurile armatei române în caz de anunțare a stării de asediu sau război, potrivit unui proiect de lege al Ministerului Apărării din România.

CHIȘINĂU, 25 sept — Sputnik, Octavian Racu. Chiar dacă, oficial, Republica Moldova este un stat neutru și nu și-a exprimat intenția de a adera la NATO, se pare că NATO va pătrunde pe neobservate în țara noastră, iar moldovenii care dețin pașapoarte românești ar putea fi chemați la arme în cazul implicării României într-un război.

Moldovenii cu cetățenia română vor fi obligați să se înroleze în armata română în caz de război, chiar dacă nu locuiesc în România. Acest lucru rezultă dintr-un proiect de lege propus recent de Ministerul Apărării Naționale al României. Este vorba de un proiect de modificare și completare a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.

Potrivit inițiativei, spre exemplu, articolului 8 al Legii urmează să stipuleze expres că "cetăţenii care au dobândit sau au redobândit cetăţenia română, îndeplinesc serviciul militar în condiţiile prezentei legi".

În același timp, în noile modificări vor fi vizați nu doar cetățenii români cu domiciliul în România sau care sunt plecați temporar în străinătate, dar și cei cu domiciliu în străinătate (cum ar fi cei din Republica Moldova și Ucraina).

Actuala redacție prevede în articolul 8 că "cetățenii cu domiciliul stabil în România, care au dobândit sau au redobândit cetățenia română, îndeplinesc serviciul militar după o perioadă de cel puțin 6 luni de la stabilirea sau restabilirea în țară". În noul proiect, autorii propun eliminarea sintagmei "domiciliul stabil" și a prevederii care presupunea scutirea de îndeplinirea îndatoririlor militare pe un termen de șase luni a celor care au dobândit și redobândit cetățenia. Mobilizării ar urma să fie supuși inclusiv cetățenii români cu domiciliul în străinătate.

În acest mod, potrivit autorilor proiectului, noua redacție intenționează să reglementeze "modul de îndeplinire a obligaţiei constituţionale de apărare a ţării de către toţi cetăţenii români, indiferent de modul de dobândire a cetăţeniei, avându-se în vedere prevederile art. 55 alin. (1) din Constituţia României" — "Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România".

Cu alte cuvinte, cetățenii incorporabili și rezerviștii care nu au domiciliu în țară, adică locuiesc în Republica Moldova sau Ucraina, vor fi obligați "în termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Parlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război, precum şi a decretului Preşedintelui României privind declararea stării de mobilizare sau instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă să contacteze centrul militar în evidenţa cărora se află cu privire la modalitatea de îndeplinire a serviciului militar", potrivit aliniatului 4, al articolului 81.

Aici, desigur, apare întrebarea firească: Cum vor fi puși la evidență militară moldovenii sau ucrainenii cu cetățenia română? De fapt, nici nu va fi nevoie de o prezentare la centrele militare. Statul român a rezolvat această problemă. Proiectul propus de MApN abrogă alineatul 3 al articolului 40, prin care cetățenii erau obligați să se prezinte la centrul de evidență militară în cazul schimbării domiciliului. În schimb, conform articolului 84 al legii în vigoare, Ministerul Apărării urmează să primească informațiile cu privire la cetățenii incorporabili de la Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor. Cu alte cuvinte, orice cetățean român va fi pus la evidența armatei fără a se prezenta la centrele militare.

O altă chestiune îngrijorătoare în cazul unui ipotetic război este faptul că moldovenii cu pașaport românesc vor fi tratați din start drept cetățeni de mâna a doua, fără a le fi luată în considerare nici măcar experiența militară. Totuși, spre deosebire de armata română, moldovenii au o anumită experiență în conflicte militare (Afganistan, conflictul de pe Nistru). Potrivit articolul 8, aliniatele 4 și 5, toți cei care au făcut armata în alte state vor fi încadrați în armata română în grad de soldat, indiferent de gradul militar dobândit, chiar dacă ar deține un grad de colonel în armata Moldovei sau Ucrainei, spre exemplu.

O excepție reprezintă românii care au îndeplinit serviciul militar în statele NATO și UE, care "vor fi luați la evidenţa centrelor militare cu gradul militar dobândit".

Nu e clar deocamdată care va fi reacția oficialităților de la Chișinău și Kiev față de o astfel de inițiativă. Cert este că modificările propuse ar putea crea noi tensiuni în regiune, în special în Ucraina, care este extrem de îngrijorată de creșterea numărului deținătorilor pașapoartelor românești și ungare în regiunile din Vestul țării. Recent, ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, declarase că în regiunea Transcarpatia și în cele locuite de comunitățile românești și bulgare ar exista "riscuri de separatism".

Pe 31 ianuarie 2017, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că "interdicția de a deține cetățenia altui stat decât a Republicii Moldova pentru militarii prin contract și studenții instituțiilor de învățământ militar superior este neconstituțională". În opinia Curții, "jurământul militar, dat față de Republica Moldova, reprezintă asumarea responsabilității pentru respectarea legilor și regulamentelor militare, iar încălcarea îndatoririi constituționale și legale atrage după sine răspunderea juridică".

Pare a fi o coincidență, dar în acest an în Republica Moldova a fost propusă inițiativa de abolire treptată a serviciului militar obligatoriu până în anul 2021, prin trecerea la o „armată profesionistă" în bază de contract. Mai multe voci critice au susținut că această reformă va fi una costisitoare și ar putea duce, practic, la desființarea armatei naționale.

În cele din urmă, în cazul în care acest proiect va fi aprobat, Republica Moldova va deveni de facto parte componentă a NATO, din momentul în care cetățenii moldovenii cu pașapoarte românești (numărul cărora crește continuu) vor putea fi supuși mobilizării în cazul unui conflict militar major, cum ar fi unul provocat de activarea articolului 5 al tratatului nord-atlantic.

Tematic

Mai mulți bani pentru NATO. Ce pune la cale Donald Trump?
Ultima oră: Ucraina ar putea permite instalarea pe teritoriul său a unei baze NATO
Tagurile:
la arme, moldovenii, pasaport romanesc, lege, NATO
Reguli de utilizareCOMENTARII


Știrile Zilei