12:47 10 Iulie 2020
În direct
  • EUR19.46
  • USD17.19
  • RUB0.24
  • RON4.02
  • UAH0.64
Societate
Sa primesc un link scurt
341 0 0

Decizia Ministerului Educației, Culturii și Cercetării de a optimiza instituțiile de învățământ superior a fost analizată de demograful Valeriu Sainsus în cadrul uni interviu pentru Sputnik Moldova.

CHIȘINĂU, 28 mai – Sputnik. Țările cu o populație de 2-3 milioane de cetățeni păstrează, de obicei, patru sau cinci universități care au o structură amplă, largă, racordată la cerințele economiei de piață.

Expriența statelor Baltice, care practică un asemenea sistem, ar putea fi un model pentru Republica Moldova. De această părere este doctorul în științe demografice Valeriu Sainsus.

Într-un interviu pentru Sputnik Moldova despre intenția autorităților de la Chișinău de a raționaliza rețeaua de universități publice din țară, demograful a declarat că inevitabil vor exista nemulțumiri, deoarece fiecare optimizare îi vizează pe toți cetățenii.

Dacă ar fi să analizăm însă lucrurile din punct de vedere demografic, trebuie să constatăm că acest proces este dictat de tendințe, care inevitabil cer asemenea raționalizări. Din perspectiva demografică, criza grădinițelor, liceelor și gimnaziilor trece în criza universităților. De aceea, prioritățile statului trebuie să fie îndreptate către universități, consideră specialistul.

„Nu se mai poate merge pe ideea că avem universități care dezvoltă același segment de instruire, deoarece cheltuielile la buget sunt drastice față de acumulările pe care le avem”, a precizat Valeriu Sainsus.

În clipa de față în Republica Moldova activează 18 instituții publice de învățământ superior. Un număr mare, consideră demograful.

„Este important ca mai departe să avem universități care controlează anumite segmente. Probabil, aceasta ar fi cea mai rațională optimizare, chiar dacă atentăm la locul de muncă al unui grup mare de profesori universitari”, a mai spus demograful.

Potrivit lui, alte opțiuni în acest moment statul nu are, dacă ține cont de faptul că avem o reducere dramatică și a numărului de studenți, dar și a numărului populației. Mai mult, Sainsus spune că în următoarea etapă numărul de studenți va scădea cu cel puțin 1,3%, din cauza că foarte mulți acordă prioritate studiilor în instituțiile din afara țării. Sainsus insistă ca raționalizarea să fie făcută corect.

„Trebuie să se țină cont de zestrea dezvoltată în timp a fiecărei instituții. Mă refer în special la universitățile de stat. Astfel, trebuie să conștientizăm că programele fiecărei instituții nu sunt altceva decât o zestre a întregii națiuni”, a mai spus doctorul în științe demografice.

Sainsus afirmă că universitatea rămâne cerința de bază în contextul economiei de piață și cererii forței de muncă. Chiar și așa, în ultima perioadă studiile superioare sunt tot mai puțin râvnite de tineri.

„Pe piața muncii nu există o cerere raportată la nivelul de calificare, iată de ce cel de-al doilea nivel, adică cel de master, nu a avut succes. Antreprenorii rămân foarte rezervați când e vorba să ofere salarii decente pentru cei care dețin studii de masterat”, a declarat Valeriu Sainsus.

În ultima perioadă, autoritățile încearcă să promoveze învățământul tehnic-profesional. Întrebat dacă acesta ar putea lua locul celui superior, Sainsus se arată rezervat.

„Progresul tehnico-științific nu va permite ca cererea de muncă înalt calificată să se mențină, chiar dacă statul trebuie să reactiveze școlile profesional-tehnice, lăsate în voia sorții încă din anii 90. Aceasta însă nu poate fi o prerogativă strategică pentru următoarele decenii de dezvoltare a țării. Totodată, trebuie să spun că în unele cazuri universitățile au mers pe diecția creării specialiștilor în funcție de cererea pe piață, însă nu întotdeauna preferințele celor care fac studii au fost racordate la cerințele pieței”, spune Sainsus.

În urma acestor reforme, spune demograful, cei mai afectați vor fi tineri. Asta i-ar putea determina pe foarte mulți să-și continue studiile peste hotare, iar probabilitatea de a se întoarce în țară este una foarte mică. Pe de altă parte, orice stat care nu dispune de un sistem universitar durabil și racordat cerințelor riscă să rămână fără viitor, consideră Sainsus.

Amintim că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a demarat procesul de raționalizare a rețelei de universități publice din țară în scopul de a eficientiza cheltuielile publice și de a îmbunătăți calitatea studiilor.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Tagurile:
Cheltuieli bugetare, optimizare, Universitate


Știrile Zilei