07:42 08 Iulie 2020
În direct
  • EUR19.53
  • USD17.32
  • RUB0.24
  • RON4.04
  • UAH0.64
În lume
Sa primesc un link scurt
60 0 0

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le cere membrilor alianței să dea bani pentru bugetul apărării în ciuda crizei economice provocate de pandemie, invocând iarăși pericolul imaginar al Rusiei și Chinei, dar recrudescența Statului Islamic.

BRUXELLES, 10 iun - Sputnik, Daniela Porovăț. Nu e prima oară când NATO le cere statelor membre să nu-și diminueze cheltuielile pentru apărare, în ciuda pandemiei și a crizei economice provocate de aceasta. Pentru a-și justifica cererea, secretarul general al NATO a invocat, într-un interviu pentru publicația Die Welt ca de fiecare dată, ”amenințările” Rusiei, Chinei și... Statului Islamic. Ciudată și periculoasă este invocarea Rusiei și Chinei în aceeași propoziție cu Statul Islamic ca motive de a continua înarmarea! De altfel, interviul este intitulat, amenințător, ”Rachetele rusești pot atinge orice destinație în Europa”, un motiv pentru șeful NATO să ceară bani de la membrii alianței.

"Văd scăderea economică din statele membre şi ştiu că este nevoie de creşterea cheltuielilor în numeroase sectoare pentru a contracara această scădere", a declarat Stoltenberg, care crede însă că ameninţările şi provocările de securitate care existau dinainte de criză nu s-au diminuat în timpul pandemiei.

Iată și lista ciudată a amenințărilor pentru care NATO cere bani, unde alătură, într-un mod aberant, Rusia și China cu Statul Islamic:

"Rusia continuă să-şi modernizeze forţele militare, echilibrul global al puterilor se modifică dată fiind ascensiunea Chinei, iar organizaţia teroristă Stat Islamic încearcă din nou să câştige teren în Siria şi Irak", a spus Stoltenberg în interviu.

NATO nu se uită la criza economică și la faptul că statele membre se confruntă cu cea mai gravă criză de după cel de-al doilea război mondial, după cum spun specialiștii în economie, așa că insistă pentru cei 2 la sută din PIB destinați apărării, obiectiv care trebuie îndeplinit, conform NATO, până în 2024, indiferent de unde sunt luați banii.

În aceeași situație e și România, care și-a asumat să dea cei 2 la sută din PIB pe apărare, fără ca agitatorii sloganului ”Vrem spitale, nu catedrale”, să își dovedească civismul și să strige „Vrem spitale, nu înarmare”. Dar, pe acest subiect, societatea civilă din România e mută, deși sumele care sunt aruncate pe importurile de armament, în principal din SUA, ar ajunge pentru multe spitale.

Interviul nu apare întâmplător în presa germană, preşedintele Donald Trump fiind un critic constant al Berlinului pe care îl acuză că nu investeşte suficient în sectorul militar.

Germania a cheltuit pe apărare, în 2019, 1,38% din PIB, iar pentru 2020, cheltuielile de apărare ar urma să corespundă probabil unui procent de peste 1,5% din PIB, insuficient conform cerințelor NATO.

Statul care investește cel mai mult în apărare în cadrul NATO este SUA, care, în 2019, au cheltuit circa 730 miliarde de dolari, adică 3,4% din PIB. Iar pentru a justifica asemenea bani e nevoie de dușmani. De aici și fraza incredibilă a secretarului general al NATO despre pericolul Rusiei, Chinei și Statului Islamic!

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Tematic

Trump, lovit pe la spate de un cunoscut general…  susținătorul NATO la Washington
Moscova: ”România, urmând exemplul SUA, repetă false banalități”
Tagurile:
bani, NATO, pandemie


Știrile Zilei